FOTO: Freepik
Alimentele ultraprocesate revin în centrul unei noi controverse științifice. Un studiu amplu realizat în Statele Unite sugerează că femeile sub 50 de ani care consumă frecvent astfel de produse prezintă un risc mai mare de a dezvolta polipi intestinali. Acești polipi sunt formațiuni care pot evolua spre cancer de colon. Cercetarea alimentează dezbaterea privind efectele alimentelor ultraprocesate asupra sănătății publice, notează The Guardian.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Alimentele ultraprocesate (UPF) sunt produse industriale. Ele sunt concepute să fie gata de consum, să aibă termen lung de valabilitate și să fie ieftine. De multe ori conțin puține ingrediente naturale și sunt bogate în grăsimi saturate, zahăr, sare și adaosuri alimentare. Conceptul este contestat, mai ales când anumite produse sunt încadrate greșit în această categorie. Totuși, numeroase studii au legat consumul ridicat de UPF-uri de riscuri precum bolile cardiovasculare sau mortalitatea precoce.
Noua analiză aduce o nuanță suplimentară. Cercetătorii au descoperit o asociere clară între aportul ridicat de UPF-uri și o probabilitate mai mare de apariție a polipilor intestinali la vârste tinere. Aceste formațiuni, numite adenoame convenționale, reprezintă precursorii cei mai frecvenți ai cancerului colorectal.
Dr. Andrew Chan, autor principal al studiului și specialist la Massachusetts General Hospital, afirmă că echipa a pornit de la o întrebare esențială. Cercetătorii au încercat să înțeleagă de ce numărul cazurilor de cancer de colon la persoanele sub 50 de ani este în creștere în multe state. Polipii nu se transformă întotdeauna în cancer. Totuși, majoritatea cancerelor de colon diagnosticate la tineri evoluează din aceste leziuni.
Risc cu 45% mai mare
Studiul a fost publicat în revista Jama Oncology și se bazează pe datele Nurses’ Health Study II. Proiectul a debutat în 1989 și a urmărit timp de zeci de ani starea de sănătate a unui grup mare de asistente medicale. Participantele, născute între 1947 și 1964, au completat chestionare alimentare o dată la patru ani, descriind frecvența consumului pentru diverse alimente.
Cercetătorii au analizat informațiile a peste 29.000 de femei. Toate au completat chestionarele, au trecut prin cel puțin o colonoscopie și nu aveau antecedente de cancer, boli inflamatorii intestinale sau polipi anteriori.
Până în 2015, când toate participantele au împlinit vârsta de 50 de ani, au fost identificate peste o mie de cazuri de adenoame convenționale cu debut timpuriu. Alte 1.598 de cazuri au implicat polipi de tip serrated, un alt tip de leziune, dar cu mecanisme diferite.
Analiza a împărțit femeile în cinci grupuri, în funcție de consumul zilnic de alimente ultraprocesate. Grupul cu cel mai scăzut consum avea în medie 3,3 porții pe zi. Grupul cu cel mai ridicat consum însuma aproape 10 porții pe zi. Rezultatele au arătat o creștere de 45% a riscului de adenoame convenționale la femeile care consumau cele mai multe UPF-uri. Cercetătorii au ajustat datele după factori precum fumatul, indicele de masă corporală sau activitatea fizică. Nu a fost observat un risc similar pentru polipii serrated.
Alimentele ultraprocesate, asociate cu boli grave
Studiul are limitele sale. Clasificarea unor produse ca ultraprocesate poate crea confuzii. Cercetarea se bazează pe memoria participanților. Datele nu demonstrează o relație de cauzalitate și nu urmăresc evoluția polipilor către cancer. Totuși, autorii consideră că există mecanisme biologice plauzibile. Alimentele ultraprocesate au fost asociate cu obezitatea, diabetul și alte tulburări metabolice. Aceste afecțiuni pot influența riscul de cancer colorectal. UPF-urile pot genera inflamație cronică sau pot afecta microbiomul intestinal.
Dr. Chan crede că rezultatele ar putea fi valabile și pentru bărbați, dar subliniază nevoia unor studii suplimentare. Mesajul nu este alarmist. Cercetătorul insistă că un consum ocazional de produse ultraprocesate nu duce automat la cancer. Totuși, aceste date reprezintă o piesă importantă într-un puzzle mai complex.
Experții independenți salută studiul. Fiona Osgun, specialistă în informarea populației la Cancer Research UK, afirmă că cercetarea ajută la înțelegerea modului în care alimentația influențează modificările precoce din intestin. Ea subliniază că sănătatea depinde de ansamblul dietetic, nu de un singur tip de aliment. Osgun consideră că sunt necesare politici publice care să faciliteze adoptarea unor diete mai sănătoase.
Studiul deschide un nou capitol în dezbaterea despre alimentele ultraprocesate. El sugerează că dieta modernă poate avea un impact mai profund asupra sănătății intestinale decât se credea. Cercetarea nu oferă răspunsuri definitive, dar ridică întrebări importante despre modul în care se schimbă riscurile pentru tineri. Într-o epocă în care tot mai multe mese se bazează pe produse industriale, presiunea pentru claritate și politici alimentare mai stricte devine tot mai mare.
