Lactatele chiar provoacă inflamație în corp? Ce spun studiile / Tania Fântână (nutriționist): „Circulă foarte multe mituri legate de această inflamație”

Circulă foarte multe mituri legate de această inflamație. Există categorii mari de alimente blamate că ar avea acest efect asupra corpului. Dar cum facem să mâncăm și echilibrat în același timp?

Nu știu ce își închipuie fiecare că este această inflamație (cred că mult prea mulți o confundă cu îngrășatul), dar, inflamația este răspunsul natural al sistemului imunitar la o agresiune (infecție, traumatism, toxine). Este benefică pe termen scurt, dar dacă devine cronică, poate contribui la:

• boli cardiovasculare,

• diabet de tip 2,

• obezitate,

• afecțiuni autoimune,

• depresie,

• boli neurodegenerative (ex. Alzheimer).

Anumite alimente pot stimula producția de citokine proinflamatorii, afectând permeabilitatea intestinală și microbiomul. Altele, dimpotrivă, pot reduce inflamația sistemică.

Alimente care pot crește inflamația:

• Zahărul consumat în exces. Atenție, nu este vorba despre renunțarea la zahăr, ci despre a nu îl adăuga atât de des în mâncare și despre a consuma porții mici din toate alimentele care îl conțin. Așadar, atenție la sucurile pe care le beți, la dulciurile făcute în casă, la tot ce înseamnă ronțăieli nevinovate pe parcursul zilei.

• Carnea procesată. Salam, crenvurști, șuncă, conțin nitriți, grăsimi trans, sare în exces. Nu zice nimeni să nu îți faci câte o poftă din când în când. Dar poți alege să le consumi din surse mai tradiționale decât cele din supermarket. Chiar dacă și acelea, de multe ori, au multă sare, măcar nu au restul ingredientelor ce nu au nicio treabă cu carnea sau natura.

• Grăsimi trans și uleiuri procesate. Margarină, produse de patiserie industrială. De aceea am sfătuit mereu să se citească eticheta, chiar dacă produsul este mai scump. De multe ori, în goana noastră de a nu mânca unt pentru că duce la creșterea colesterolului (în realitate acesta depinde de mai mulți factori, nu doar de grăsimile din lactate), alegem margarina. Margarina care și ea este destul de cosmetizată și făcută să pară tot mai „sănătoasă”.

• Făina albă, pâinea albă, cerealele rafinate. Au indice glicemic ridicat, cresc glicemia, deci și inflamația. Alegeți pâinea din grâu integral sau secară, cu tărâțe adăugate, pâinea cu puține ingrediente pe etichetă și nu pe aceea care stă pufoasă și moale zile în șir.

• Consumul excesiv de alcool. În realitatea foarte stresantă a zilelor noastre, ne bucurăm, prea des aparent, de relaxarea adusă de alcool. Priviți obiectiv numărul paharelor băute în ultima vreme și gândiți-vă dacă nu e cazul să aveți mai multe zile la rând fără alcool.

Alimente care pot scădea inflamația:

• Toate fructele și legumele. Dar mai ales legumele din familia verzei și fructele închise la culoare. Usturoiul și ceapa sunt și ele bune de inclus în dietă în formă crudă sau gătită.

• Peștele gras: somon, sardine, macrou.

• Ulei de măsline extravirgin. Sursă de polifenoli și acizi grași mononesaturați. Similar cu efectul ibuprofenului (conform unor studii clinice).

• Condimente: turmeric, ghimbir, scorțișoară. Curcumina are efect antiinflamator documentat. Fie că la includeți în limonadă sau în musli, nu uitați să adăugați condimente vieții voastre.

• Alimente bogate în fibre: ovăz, linte, mazăre, fasole, tărâțe de psyllium, semințe de in. Fermentate în intestin, produc butirat, un acid gras antiinflamator. Nu degeaba consumul lor este recomandat în foarte multe afecțiuni, de la constipație la prevenția cancerului.

Știu că pe internet circulă foarte multe articole sau postări ce incriminează consumul laptelui și așa-zisul potențial proinflamator al lui. Studiile de până acum nu au arătat acest lucru. Lactatele sunt alimente ce conțin foarte mulți nutrienți de care corpul uman are nevoie.

Sigur că, dacă după consumul laptelui simțiți balonare sau un disconfort la nivel abdominal, puteți să opriți să îl mai consumați. Dar pe lângă lapte mai sunt o multitudine de alte produse din această categorie. Nu aveți niciun motiv să le excludeți și pe ele.

Persoanele cu alergie la proteina din lapte (cazeină), alergie dovedită, pot să oprească consumul produselor lactate, întrucât în cazul lor consumul declanșează procesul inflamator.

Persoanele diagnosticate cu afecțiuni autoimune (ex. Hashimoto, psoriazis): la unii pacienți, excluderea temporară a lactatelor poate reduce simptomele, dar nu e valabil universal. De aceea există medici, de aceea există analize ce se pot face și nutriționiști care să vă alcătuiască un meniu echilibrat, adecvat stării voastre de sănătate și preferințelor alimentare.