Fermele piscicole pot primi bani pentru carbonul captat / România lansează un mecanism unic în UE

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Fermele de acvacultură pot obține compensații de până la 174,92 euro pe hectar pe an pentru serviciile de mediu. Schema are un buget de 14,28 milioane de euro.

România este primul stat al Uniunii Europene care a dezvoltat o metodă de acordare a compensațiilor pentru sechestrarea carbonului în acvacultură, potrivit lui Valentin Toma, directorul general al Direcției Generale Pescuit (DGP) – Autoritatea de Management pentru Programul pentru Acvacultură și Pescuit. Posibilitatea acordării unui astfel de sprijin este prevăzută în regulamentul european. Noutatea constă în metoda folosită de România pentru cuantificarea carbonului captat și pentru calcularea compensațiilor destinate fermelor.

Metodologia a fost elaborată cu sprijinul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură din Galați. O echipă de cercetători a realizat studiul științific pe baza căruia a fost construit mecanismul.

Autoritatea de Management a discutat ulterior propunerea cu reprezentanții Comisiei Europene. Potrivit lui Valentin Toma, executivul comunitar a considerat abordarea unică între statele membre. „Niciun stat membru nu a mai avut această abordare pe care o are România și sunt convins că va fi preluată ca exemplu de bună practică”, a declarat oficialul Ministerului Agriculturii.

Compensații diferite pentru fermele extensive și semi-intensive

Apelul de proiecte a fost lansat la 24 iulie, în cadrul acțiunii 2.1.4 „Servicii de mediu”. Cererile pot fi depuse până la 6 septembrie 2026, iar bugetul total este de 14,285 milioane de euro.

Compensația maximă ajunge la 174,92 euro pe hectar pe an în cazul acvaculturii extensive. Pentru fermele semi-intensive, care administrează hrană peștilor, sprijinul maxim este de 97,18 euro pe hectar pe an. Suprafața luată efectiv în calcul reprezintă 70% din luciul de apă înscris în licența de acvacultură pentru care se solicită compensația. Sprijinul nu poate depăși 50.000 de euro pe an pentru fiecare solicitant, iar intensitatea finanțării publice poate ajunge la 100%.

Cel puțin 300 de ferme ar putea fi eligibile

Autoritatea estimează că minimum 300 de ferme de acvacultură ar putea îndeplini condițiile. Oficialii se așteaptă la un număr aproximativ egal de cereri de finanțare.

Dacă solicitările eligibile vor depăși bugetul disponibil, compensațiile ar urma să fie reduse proporțional. Autoritatea intenționează astfel să finanțeze toate fermele care îndeplinesc condițiile, în loc să excludă o parte dintre acestea după epuizarea fondurilor. „Ce trebuie să înțeleagă fermierii este că în momentul în care ești eligibil înseamnă că primești bani”, a explicat Valentin Toma.

Într-un asemenea scenariu, cuantumul pe hectar va coborî sub plafoanele anunțate. Reducerea va fi aplicată astfel încât sprijinul să poată fi împărțit între toți solicitanții eligibili.

Ce condiții trebuie să îndeplinească fermele

Simpla deținere a unui luciu de apă nu este suficientă pentru obținerea compensației. Ferma trebuie să fie activă, să producă pește și să comercializeze producția.

Solicitantul trebuie să dețină o licență de acvacultură, o autorizație de mediu și viza anuală de mediu pentru anul în care solicită sprijinul.

O altă condiție se referă la cantitatea de pește vândută. Producția comercializată trebuie să se situeze între 50 și 1.500 de kilograme pe hectar pe an, calculată în raport cu suprafața eligibilă efectivă. „Trebuie să avem de-a face cu o fermă de acvacultură activă. Înseamnă că acea fermă desfășoară activitate de acvacultură și produce pește pe care îl vinde”, a precizat directorul DGP.

Banii pot susține și modernizarea fermelor

Compensațiile nu au o destinație limitată exclusiv la acoperirea costurilor curente. Potrivit oficialului, fermierii le pot utiliza inclusiv pentru asigurarea cofinanțării necesare unor viitoare investiții.

O nouă sesiune dedicată investițiilor în acvacultură ar urma să fie lansată în septembrie. Prin aceste proiecte, fermele își pot cumpăra echipamente, își pot moderniza activitatea sau își pot extinde producția. Interesul pentru precedenta sesiune de investiții a fost însă redus. Doar zece proiecte au fost depuse, potrivit datelor prezentate de Valentin Toma.

În România sunt valabile peste 1.100 de licențe de acvacultură. Autoritatea de Management a identificat și contactat direct aproximativ jumătate dintre fermele considerate potențial eligibile pentru noua schemă.

DGP va organiza și două întâlniri de informare. Prima este programată pentru 19 august, la Miroslava, în județul Iași, iar cea de-a doua pentru 21 august, la Tulcea. Ulterior, va fi organizat și un webinar pentru fermierii care nu pot participa la evenimente.