Bunătăți din Pleșești, atelierul de familie care face dulcețuri fără zahăr dintr-o gospodărie din Buzău: „Am reușit să transformăm o pasiune într-o afacere care promovează gustul autentic și tradiția românească”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Dulcețurile făcute dintr-o mică plantație de familie pot deveni, cu timpul, sursa unui loc de muncă și a unui venit stabil pentru o gospodărie întreagă. Așa arată povestea din satul Pleșești, județul Buzău, la aproximativ 16 kilometri de Râmnicu Sărat, unde o familie a transformat un teren cumpărat pentru un alt scop într-o afacere construită pe fructe, muncă și răbdare. Planul inițial nu avea legătură cu dulcețurile, era vorba despre o fermă de capre, dar pământul, vremea și oamenii din jur au dus proiectul în altă direcție, către un atelier de dulcețuri, siropuri și zacuscă.

G4Food a stat de vorbă cu Mirela Andrei, care este administratorul firmei. Luna aceasta împlinește 49 de ani și spune că cel mai important lucru pe care l-a învățat în tot acest drum este răbdarea. Povestea ei arată cum o afacere mică, pornită din resurse proprii, poate deveni un venit stabil, fără angajați, fără credite mari, doar din munca unei singure familii. Ea și soțul ei au construit brandul pornind de la un teren cumpărat în 2012, cu gândul la o mică fabrică de lactate, și de la dorința de a recrea gusturile pe care Mirela le știa din copilărie.

De la geologie la fabrica de lapte, drumul care a dus la dulcețuri

Înainte de dulcețuri, a fost geografia. Mirela Andrei a absolvit Facultatea de Geografie și Geologie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și a lucrat, timp de doi ani, ca profesoară suplinitoare de Geografie și Istorie, în două școli din apropierea municipiului Râmnicu Sărat.

După nașterea primului copil, în 2002, a ales un alt drum. A intrat în industria alimentară, ca inginer tehnolog într-o fabrică de lapte din Râmnicu Sărat, și a urmat, în paralel, un master în Știința și Ingineria Alimentelor la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați. A lucrat peste 12 ani în acea fabrică, apoi a preluat, timp de patru ani, conducerea unei fabrici de lapte din Bârlad. „Experiența acumulată în industria alimentară ne ajută astăzi să producem în condiții de siguranță și la standarde ridicate, fără să pierdem din vedere caracterul artizanal al produselor noastre”, spune Mirela Andrei. În 2022, ea și soțul ei au decis să investească toată această experiență într-un proiect al lor.

Sursa: Bunătăți din Pleșești

Visul cu capre care s-a transformat în dulcețuri

Ideea inițială de la Pleșești nu avea legătură cu dulcețurile. Familia își imagina o mică fermă de capre și brânzeturi artizanale, pe terenul cumpărat cu zece ani mai devreme. Lipsa timpului pentru animale, absența unei surse sigure de lapte în zonă și dificultatea de a găsi oameni care să ajute au schimbat planul din temelii.

Terenul a fost plantat cu mure, zmeură, goji și lavandă alimentară. Din prima recoltă au apărut dulceața și siropul de lavandă, apoi dulceața de zmeură, mure și afine de pădure, și zacusca. La început, borcanele erau gândite doar pentru familie și prieteni. „Am reușit să transformăm o pasiune într-o afacere care promovează gustul autentic și tradiția românească”, spune Mirela Andrei, despre momentul în care reacțiile bune ale celor din jur au împins-o să înființeze, în 2022, firma Honest Food Cert și să autorizeze sanitar-veterinar atelierul de procesare.

Gospodăria din Pleșești, sursa dulcețurilor

Gospodăria familiei are aproximativ 1.300 de metri pătrați, în centrul satului. Pe teren cresc cireși, pruni, meri, peri și caiși, alături de zmeur, mur, coacăz, aronia și goji, plus câteva rânduri de lavandă alimentară.

Solul din zonă nu permite legumicultura, așa că Mirela colaborează cu producători de încredere din apropiere. Vișinele și cireșele amare vin de la un producător din Valea Râmnicului, județul Buzău, zmeura, coacăzele și murele de la un producător din Dumbrăveni, județul Vrancea, iar legumele, de la un producător din Topliceni. O parte din materia primă vine direct din flora spontană a zonei, flori și fructe de soc, flori de salcâm și de tei, măceșe, afine, hribi și ghebe, culese fie de familie, fie de la centre de colectare și culegători locali.

O afacere de familie din spatele dulcețurilor

Bunătăți din Pleșești a rămas, până acum, o afacere strict de familie, fără angajați. Mirela se ocupă de producție și de dezvoltarea rețetelor, iar soțul ei, de aprovizionare, de relația cu producătorii locali și de gestiunea primară. Copiii ajută la nevoie, la spălarea și pregătirea fructelor și legumelor, la lavandă și la arbuștii fructiferi, atât cât își doresc și cât le permite timpul.

„Credem că tocmai acest caracter de afacere de familie se regăsește și în produsele noastre. Fiecare borcan care pleacă din atelier este rezultatul muncii și implicării noastre directe”, spune Mirela Andrei.

Zacuscă și dulcețuri, produsele cele mai cerute

Zacuștile de vinete, ghebe și hribi, alături de dulcețurile și gemurile fără zahăr adăugat, sunt produsele cele mai căutate din gama Bunătăți din Pleșești. Ele ajung la clienți prin magazinul online bunatatidinplesesti.ro și prin câteva băcănii și magazine de specialitate din țară: Unirea Gospodarilor din Mihăilești, Stana Carmangerie din Galați, Casa Ghizdeanu din Poșta Câlnău, Pain Plaisir din București și Măcelăria de la Bâlea din Câmpulung Muscel.

De anul acesta, familia face parte și din comunitatea Slow Food Buzău, o inițiativă care promovează producătorii locali și gastronomia autentică și care le oferă acces la târguri și evenimente dedicate produselor artizanale.

Sursa: Bunătăți din Pleșești

Zahărul de mesteacăn, ingredientul din dulcețurile fără zahăr

Mirela și soțul ei au un stil de viață activ, cu antrenamente și competiții sportive, și au vrut ca produsele lor să reflecte asta. Alegerea xilitolului, cunoscut și ca zahăr de mesteacăn, a venit din nevoia de a oferi o alternativă persoanelor care vor să reducă zahărul rafinat, fără compromisuri de gust. „Din experiența noastră, este cel care păstrează cel mai bine gustul natural al fructelor”, explică Mirela Andrei. Xilitolul are, spune ea, un aport caloric mai redus și un indice glicemic mai scăzut decât zahărul obișnuit, motiv pentru care e preferat de persoane atente la alimentație, inclusiv de unii oameni cu diabet, în funcție de recomandarea medicului.

Familia folosește zahăr de mesteacăn certificat, cumpărat de la un producător cunoscut pentru constanță în calitate și siguranța materiei prime. Costă de zece ori mai mult decât zahărul rafinat, dar familia suportă o parte din diferență, pentru ca prețul final să rămână accesibil. Toate dulcețurile și gemurile fără zahăr adăugat din gamă sunt îndulcite astfel. Excepția este gemul de prune cu nucă, în care dulceața vine exclusiv din prunele foarte bine coapte, fără niciun alt îndulcitor.

Cum se face, tehnic, o dulceață fără zahăr

Consistența dulcețurilor vine dintr-un proces lent de fierbere, la foc domol, întins pe mai multe zile, prin care apa se elimină treptat și pulpa fructelor se concentrează natural. Termenul de valabilitate este de 12 luni, susținut prin respectarea strictă a procesului tehnologic și a condițiilor de igienă și ambalare.

În ultimii ani, interesul pentru dulcețurile fără zahăr adăugat a crescut constant, pe măsură ce tot mai mulți oameni sunt atenți la alimentație. „Considerăm că o alimentație mai echilibrată ar trebui să fie la îndemâna cât mai multor oameni”, spune Mirela Andrei, motiv pentru care produsele fără zahăr se vând, în prezent, chiar mai bine decât variantele clasice.

Fără fonduri europene, cu creștere organică

Toate investițiile din Bunătăți din Pleșești au fost făcute, până acum, din resurse proprii. Familia a analizat programele europene disponibile, dar acestea cereau, în principal, investiții în digitalizare, o direcție care nu se potrivea cu etapa afacerii la momentul respectiv.

„Credem într-o creștere organică, bazată pe calitate, consecvență și încrederea clienților”, spune Mirela Andrei. Fondurile europene rămân, totuși, o opțiune pentru viitor, dacă vor găsi un program care să susțină dezvoltarea atelierului, diversificarea produselor sau un punct gastronomic local, fără să afecteze identitatea artizanală a brandului.

Sursa foto: Mirela Andrei, fondator Bunătăți din Pleșești

De la primul profit la un punct gastronomic local

Afacerea a ajuns la punctul în care se susține singură, iar familia obține deja un mic profit, pe lângă investițiile continue în diversificarea ofertei. Următorul pas, la care se gândesc de ceva timp, este transformarea gospodăriei într-un punct gastronomic local.

„Ne imaginăm un spațiu primitor, în care oaspeții să poată gusta preparate tradiționale pregătite din ingrediente locale și de sezon”, spune Mirela Andrei. Printre ingredientele acelor preparate s-ar afla chiar dulcețurile, siropurile și zacuștile din gospodărie, iar planul ar putea aduce, în cele din urmă, și produsele lactate tradiționale visate încă din 2012.

Cea mai mare provocare, vânzarea dulcețurilor

Provocarea cea mai mare, spune Mirela Andrei, a fost și a rămas vânzarea. La început de drum, familia s-a concentrat pe crearea unor produse de calitate și a lăsat promovarea pe plan secund, ceea ce s-a văzut direct în vânzări. Parteneriatele cu primele magazine care au avut încredere în produse, precum Unirea Gospodarilor Mihăilești sau Stana Carmangerie, au ajutat afacerea să ajungă la primii clienți.

Sportul, consultanța și echilibrul din spatele dulcețurilor

Dincolo de atelier, Mirela și soțul ei participă la concursuri de alergare și de triatlon și, atunci când timpul le permite, la drumeții cu prietenii. Sportul și timpul petrecut în natură le țin echilibrul, chiar dacă antrenamentele și ieșirile cu prietenii cedează, de multe ori, în fața priorităților din familie sau din business.

Pe lângă atelierul din Pleșești, Mirela oferă consultanță tehnologică și în domeniul HACCP pentru câteva fabrici de lapte și firme din județul Buzău. HACCP înseamnă Hazard Analysis and Critical Control Points (Analiza Riscurilor și Punctele Critice de Control) și este un sistem de management al siguranței alimentare. El este obligatoriu prin lege pentru firmele care produc, procesează sau manipulează alimente în Uniunea Europeană, inclusiv în România. Practic, Mirela identifică punctele din procesul de producție unde ar putea apărea un risc, contaminare, temperatură greșită, igienă deficitară și stabilește măsuri concrete de control în fiecare punct critic, ca să prevină problema înainte să apară, nu să o corecteze după.

Ce ar face diferit, dacă ar lua totul de la capăt

Programul zilnic începe cu clienții din consultanță, continuă cu naveta între casă și Buzău, apoi cu drumul până la atelierul din Pleșești. „Atunci când faci un lucru cu pasiune și vezi că munca ta este apreciată de clienți, toate eforturile capătă un sens”, spune Mirela Andrei.

Privind în urmă, Mirela Andrei crede că cea mai mare lecție a fost înțelegerea faptului că o afacere de familie nu se ține doar pe calitatea produsului. Succesul depinde, în egală măsură, de promovare, de branding, de prezența online și de construirea unei relații de încredere cu clienții.

Dacă s-ar întoarce la început, sfatul pe care și l-ar da este simplu: să investească mai mult timp, de la primele borcane, în organizarea afacerii și în construirea brandului, și să aibă răbdare, pentru că o afacere solidă nu crește peste noapte. Restul, spune ea, se învață din fiecare provocare.

Povești ca a familiei din Pleșești arată, la scară mică, un fenomen mai larg din economia rurală românească. Micii producători artizanali funcționează adesea în afara marilor lanțuri de distribuție, cu investiții modeste și fără sprijin instituțional consistent, dar contribuie la păstrarea unor rețete și practici agricole care, altfel, s-ar pierde odată cu generațiile mai în vârstă. Ei mențin activă legătura dintre pământ și piață, într-o perioadă în care industria alimentară se îndreaptă tot mai mult spre standardizare și producție de masă.

Dincolo de cifrele de afaceri, astfel de gospodării susțin economia locală, aduc valoare adăugată materiei prime din zonă și oferă un model de dezvoltare bazat pe calitate, nu pe volum, o direcție pe care tot mai mulți consumatori europeni ajung să o caute și să o recompenseze.