Culturile de floarea soarelui și de porumb au fost afectate de seceta din acest an, recoltele vor fi mult mai mică decât se aștepta, şi nici din punct de vedere calitativ experții nu se așteaptă la o situaţie mai bună, văzând dimensiunea știuleților de porumb și boabele uscate, arată o analiză a Institutului pentru politici climatice din Ungaria, citată de publicația VILÁGGAZDASÁG.
În pofida secetei, aprovizionarea internă din Ungaria este de așteptat să fie asigurată în acest an, dar din cauza obligațiilor de export, pot fi necesare şi importurile. În cazul furajelor mixte, grâul poate înlocui parțial porumbul mai scump, astfel încât lipsa de furaje este puțin probabilă. În schimb, în Serbia și Croația se așteaptă la o penurie, unde se așteaptă o pierdere a recoltei de aproape 65-70 la sută, potrivit Rador Radio România.
Potrivit primelor estimări, în Ungaria se recoltează cu aproximativ 150.000 de tone de mere mai puțin decât anul trecut. Potrivit Camerei Agricole, cantitatea de mere de calitate alimentară este de așteptat să fie în jur de 90-100 de mii de tone, în timp ce anul acesta se pot recolta 220-240 de mii de tone de mere industriale. Recolta nici măcar nu acoperă consumul intern, întrucât cererea de mere este de 110.000 de tone, în timp ce capacitatea de procesare este de 400 de mii de tone.
Potrivit Camerei Agricole și FruitVeB (Organizaţiei Interprofesionale pentru Fructe şi Legume din Ungaria), prețul net de achiziție al sucului de mere variază în prezent între 75-80 de forinţi (0,95-1,01 lei) pe kilogram, care este aproape dublu faţă de preţul din anul trecut. În cazul merelor comestibile, se așteaptă o creștere a prețului de producător cu 25-35 la sută. Între timp, în Polonia se așteaptă la o producţie de mere cu 30-50 la sută mai puţină, precum şi în România și în Republica Cehă.
Pe de altă parte, prețul uleiului de măsline a crescut la un nivel record din cauza vremii extrem de calde, orezul este grav afectat atât de secetă, cât și de inundații, cultura de cartofi a fost afectată de ploile excesive din Europa de Vest și de seceta din partea de est a continentului, iar cultura de tomate a fost afectată într-un procent de 8-10 la sută din cauza valurilor de căldură.
În general, 45-46 la sută din suprafețele agricole ale Europei sunt afectate de vremea extremă de vară în acest an, care implică pierderi semnificative de recolte și deteriorarea calității culturilor. Prin urmare, în acest an, trebuie să ne aşteptăm la o creștere semnificativă a prețurilor alimentelor în întreaga Europă din cauza fenomenelor meteorologice extreme, care este agravată de situația geopolitică globală incertă, precum și de vremea ploioasă extremă din Asia și de seceta din Africa.
Institutul face referire la prognoza Băncii Centrale Europene (BCE) și a Institutului de Cercetare a Impactului Climatic din Potsdam, potrivit căreia inflația anuală a alimentelor ar putea crește cu până la 3,2 puncte procentuale pe an din cauza temperaturilor mai ridicate din următorul deceniu. Ceea ce ar putea însemna o creștere a inflației totale anuale de până la 1,18 puncte procentuale până în 2035.
De asemenea, schimbarea sezonului de vegetație provoacă cheltuieli suplimentare pentru agricultură, care se reflectă și în prețurile alimentelor. Ca urmare a verii europene calde și uscate din 2022, inflația alimentară în Europa a crescut cu aproximativ 0,6-0,8 puncte procentuale. Potrivit estimării preliminare a BCE, se poate aștepta o tendință similară pe continent în această iarnă și anul viitor din cauza vremii.
Potrivit analizei, schimbările de mediu și deteriorarea crescută a solurilor pot provoca o inflație alimentară durabilă, în viitor, care poate fi prevenită doar prin adaptare, prin modernizarea sistemelor agricole de irigare, prin reproducerea de noi soiuri de plante tolerante la stres și cu instrumente de precizie.
Recolta de porumb din acest an poate fi suficientă pentru consumul intern, dar importurile vor fi cu siguranță necesare din cauza obligaţiilor de export. Zoltán Kulik, director general al Vitafort Zrt., societate importană pe piața furajelor, se așteaptă ca porumbul mai scump să fie parțial înlocuit cu grâu din amestecuri.
Sursa: VILÁGGAZDASÁG / Rador Radio România / Traducerea: Rozália Gănciulescu