Produsele românești au potențial pe piețele asiatice, dar fără strategie nu pot scala, arată concluziile unui think tank din HoReCa

Accesul României pe piețele asiatice este mai degrabă o oportunitate decât o barieră, însă lipsa unor strategii coerente de intrare și dezvoltare limitează extinderea brandurilor locale. Aceasta este una dintre concluziile principale ale dezbaterii „Made in Romania. Scaling local brands to Asia, through Hong Kong”, organizată de Hospitality Culture Institute, în parteneriat cu InvestHK.

Discuția a avut loc în cadrul formatului Intimate Roundtable Conversations și a reunit antreprenori și specialiști din domenii precum food, retail și investiții, care au analizat condițiile reale de acces pe piețele asiatice.

Hong Kong, punct de intrare pentru companiile românești

Participanții au subliniat rolul Hong Kong-ului ca platformă de lansare către China continentală și restul regiunii Asia-Pacific. Mediul de afaceri deschis, sistemul fiscal simplificat și infrastructura logistică dezvoltată transformă orașul într-un spațiu de testare pentru companiile care vor să se extindă.

„Hong Kong este destinația în care companiile pot testa piața asiatică și își pot calibra modelul de business. Dar accesul nu garantează succesul. Companiile care performează sunt cele care vin cu o strategie clară, nu doar cu un produs bun”, a declarat Roxana Maricuțu, Deputy Head of Investment Promotion, InvestHK.

Printre avantajele menționate se numără lipsa taxelor de import pentru majoritatea bunurilor, un sistem fiscal competitiv și conexiunile logistice globale, susținute de unul dintre cele mai aglomerate porturi și aeroporturi cargo din lume.

Produsul bun nu este suficient

Un punct central al discuției a fost faptul că un produs premium nu poate compensa lipsa unei strategii de piață. Succesul pe piețele asiatice depinde de definirea clară a modului de intrare, de obiective comerciale realiste și de disciplină în execuție.

Participanții au subliniat că internaționalizarea presupune adaptare continuă, nu replicarea modelului de business din România. Ajustarea produsului, a poziționării și a comunicării devine necesară în funcție de specificul fiecărei piețe.

„Nu poți începe un export sănătos din PowerPoint sau Excel. Cu alte cuvinte, exportul nu se face din presupuneri de la biroul din București”, a fost una dintre concluziile formulate în cadrul dezbaterii.

Avantajul „Made in Europe”, condiționat de execuție

Originea europeană rămâne un atu în Asia, fiind asociată cu standarde ridicate de calitate și tradiție. Totuși, acest avantaj funcționează doar în condițiile în care producătorii pot asigura certificări, consistență, capacitate de livrare și o comunicare clară a valorii produsului.

Piața asiatică este deschisă la produse noi, dar penalizează lipsa de rigoare și inconsistența.

Problema reală: lipsa strategiei și a imaginii de țară

Una dintre concluziile majore ale think tank-ului este că România nu duce lipsă de produse competitive, ci de competențe și structuri pentru export. Printre problemele identificate se numără absența strategiilor de go-to-market, lipsa planurilor pe termen mediu și lung, precum și o imagine de țară slab conturată.

În prezent, producătorii români concurează individual, în timp ce pe piețele asiatice produsele sunt adesea asociate cu țara de origine, ceea ce oferă un avantaj competitiv altor state.

Accentul ar trebui mutat de la calitatea produsului la capacitatea organizațiilor de a susține exportul, au concluzionat participanții.

Parteneriatele și prezența locală, esențiale

Intrarea pe piețele asiatice este dificilă fără parteneri locali, distribuitori sau investitori care cunosc specificul regiunii. Totuși, dependența exclusivă de distribuitori are limite, mai ales pentru brandurile noi.

„Vânzarea exclusiv prin distribuitori și parteneri locali poate părea simplă, dar în piețele Asia-Pacific, ca și în alte regiuni, are limite, mai ales pentru produse care trebuie mai întâi cunoscute și poziționate. Distribuitorii prioritizează brandurile deja notorii și nu construiesc brandul, iar producătorii au control limitat asupra pieței și acces redus la feedbackul consumatorilor. În Asia, relațiile se bazează pe contact direct și încredere, ceea ce necesită prezență locală. Cel mai eficient model combină distribuitorii cu un birou regional sau reprezentant local, care dezvoltă brandul, coordonează marketingul și construiește relații pe termen lung”, a adăugat Roxana Maricuțu.

Lipsa volumelor și a colaborării între producători

O altă problemă evidențiată este dificultatea de a livra volume constante și standardizate. Exemplul mierii de salcâm, un produs apreciat extern, arată că lipsa coordonării între producători limitează capacitatea de a valorifica cererea internațională.

Participanții au subliniat că fără colaborare și standardizare, România pierde oportunități nu doar la export, ci și în construirea unor branduri puternice și a unei imagini coerente pe piețele externe.

Think tank-ul Hospitality Culture Institute reunește lideri și antreprenori din industria ospitalității pentru a analiza tendințele și provocările majore ale sectorului, într-un format de discuții strategice desfășurate sub regulile Chatham House.