Cum s-a schimbat micul dejun în 30 de ani: mai puțin timp, mai multă atenție la proteină. Interviu Cătălina Țucanu, Nestlé România: ”O altă tendință este orientarea spre micul dejun rapid”

Adaugă G4Food ca sursă preferată în Google

Nestlé România a lansat cereale cu proteină sub brandurile LION®, CHOCAPIC® și CINI MINIS® și o gamă FITNESS® PROTEINE și FITNESS® FIBRE, fără zaharuri adăugate.

Șapte din primele zece branduri vândute în România aparțin aceleiași companii. Am vorbit cu Cătălina Țurcanu, Brand Manager CPW Nestlé România, despre cum s-a schimbat masa de dimineață și ce caută consumatorul în prezent.

Cum s-a schimbat percepția românilor față de micul dejun în ultimii ani?

În prezent, doar 37,2% din tineri iau micul dejun zilnic, așa cum arată studiu realizat de Nestlé împreună cu Asociația Dieteticienilor din România în 2025 pe un eșantion de 1.200 de tineri (18–30 ani). Cerealele rămân o alegere constantă în multe gospodării și a crescut interesul pentru variante sănătoase — cereale integrale, produse cu mai puțin zahăr, opțiuni cu fibre sau proteină. O altă tendință este orientarea spre micul dejun rapid, cu ambalaje on-the-go adaptate unui ritm de viață tot mai aglomerat. Per ansamblu, cumpărătorii români sunt din ce în ce mai atenți la nutriție, valoare și inovație atunci când își aleg produsele pentru micul dejun.

Cât de mare e de fapt această piață și cum a evoluat?

Nestlé deține o cotă de 45,1% în valoare în cereale și 48,2% în batoane, conform datelor Nielsen din martie 2026 privind indicatorul MAT. Evoluția a fost mixtă: interesul pentru funcționalitate și nutriție a susținut categoria, dar contextul inflaționist a crescut sensibilitatea la preț și a pus presiune pe volume. Potențialul de creștere rămâne solid — consumul per capita din România este încă sub media altor piețe europene.

Cum arată România față de alte piețe din regiune?

România este una dintre cele mai dezvoltate piețe din Europa de Sud-Est în această categorie, atât ca dimensiune cât și ca structură modernă de retail. Față de multe piețe din Balcani, beneficiem de o categorie mai bine dezvoltată, cu branduri internaționale puternice și retail modern extins. În schimb, față de Polonia, Cehia sau Germania, obiceiurile de consum la mic dejun sunt încă în zona tradițională — pâinea și lactatele au o pondere mare. Consumul per capita rămâne sub piețele mai mature din Europa Centrală și de Vest, ceea ce confirmă potențialul de creștere pe măsură ce interesul pentru varietate și nutriție continuă să crească.

Ambalajele cu proteină au devenit din ce în ce mai populare. Cum s-a adaptat Nestlé acestui nou mod în care românii se raportează la mâncare?

La Nestlé, observăm această tendință de aproape și se confirmă că interesul consumatorilor pentru conținutul proteic nu este doar o modă trecătoare, ci o schimbare structurală a modului în care oamenii se raportează la ceea ce mănâncă și la ceea ce pun în coșul de cumpărături. Tot mai mulți consumatori citesc etichetele cu atenție și caută activ produsele cu beneficii funcționale clare, iar conținutul de proteină a ajuns să fie unul dintre principalele criterii de selecție, vizibil în special în rândul adulților activi, al tinerilor profesioniști și al persoanelor preocupate de o alimentație echilibrată, categorii care au crescut semnificativ ca pondere în ultimii ani. Această evoluție nu s-a produs peste noapte, ci este rezultatul unui acces mult mai larg la informație nutrițională și al unei conștientizări crescute față de un stil de viață sănătos, o conștientizare pe care pandemia a accelerat-o considerabil și pe care platformele digitale o întrețin constant.

Tendința se înscrie, totodată, într-un curent european mai amplu, pe care îl urmărim îndeaproape, iar consumatorii de astăzi nu mai sunt dispuși să aleagă între gust și nutriție, ci le cer pe amândouă simultan, ceea ce înseamnă că proteinele, fibrele și sațietatea prelungită au devenit, în portofoliul Nestlé, criterii reale de dezvoltare a produselor, nu doar argumente de comunicare sau etichete atractive pe ambalaj.