foto: istockphoto.com
Într-o lume dominată de grabă, ecrane și mese luate pe fugă, mâncatul conștient pare o idee exotică. În realitate, este o întoarcere la firesc. Înseamnă să fii prezent atunci când mănânci, să îți asculți corpul și să redescoperi plăcerea autentică a hranei.
„Mâncatul conștient, sau cu intenție și atenție, presupune să fii prezent atunci când mănânci, să observi gusturile, texturile, senzațiile de foame și sațietate, dar și emoțiile care însoțesc momentul”, explică Dana Dobrescu, mentor mindfulness în programul educațional ”Gustă cu atenție. Bucură-te de moment”.
Aceasta spune că totul începe cu un gest simplu: o pauză. „Cel mai ușor pas este să ne oprim înainte de a mânca și să respirăm. Este un exercițiu de prezență care ne ajută să fim atenți la ce și cum mâncăm.”
Mediul contează: masa devine un ritual
Pentru a deprinde acest obicei, e nevoie de doi pași: pregătirea mediului și antrenarea atenției în timpul mesei. „Lăsați spațiu între mese, 3-4 ore. Așa corpul are timp să recunoască foamea reală. Senzația de foame nu este o problemă, ci un semnal de conectare la nevoile corpului”, spune Dana Dobrescu.
Ea recomandă și renunțarea la distrageri: fără telefoane, fără ecrane, fără alte activități. „Dacă mâncăm în timp ce facem altceva, nu mai simțim gustul și riscăm să mâncăm mai mult decât avem nevoie. De multe ori, realizăm că am terminat farfuria fără să ne fi bucurat de experiență.”
O altă regulă simplă, dar eficientă: mâncatul la masă. „Când stăm jos și ne concentrăm asupra mesei, corpul primește semnalul că e momentul de relaxare. Digestia se îmbunătățește, iar creierul înregistrează momentul ca pe o experiență plăcută.”
Ritualurile mici — aranjarea farfuriei, folosirea tacâmurilor preferate, decorarea mesei — transformă actul de a mânca într-un moment de bucurie și recunoștință.
Cinci pași pentru o masă conștientă
Pentru cei care vor să aplice concret mâncatul conștient, Dana Dobrescu propune cinci pași simpli:
- Verific intenția: „Întrebarea ‘De ce mănânc acum?’ e primul pas spre claritate. Poate îmi este foame, dar poate caut alinare sau relaxare.”
- Evaluez senzațiile corpului: înainte de masă, observ nivelul de foame pe o scară de la 1 la 10. „Ideal este să mâncăm când suntem la 6-7, nu foarte flămânzi.”
- Activez simțurile: privesc mâncarea, îi simt mirosul, textura. Acest moment de atenție trezește recunoștința și reduce impulsul de a mânca mecanic.
- Încetinesc ritmul: savurez fiecare înghițitură, mestec mai lent. Creierul are timp să înregistreze gustul și sațietatea.
- Reevaluez: la final, mă întreb: „M-am săturat? Mă simt bine?”
„La început poate părea forțat, dar cu timpul devine un reflex. Aceste exerciții mici de mindfulness, repetate zilnic, contribuie la echilibru și stare de bine”, spune Dana Dobrescu.
Când emoțiile ajung în farfurie
Mâncatul conștient nu este doar despre hrană, ci și despre relația cu emoțiile. Psihologul Iulia Avădănii, specialist în dezvoltare personală, explică: „Mâncatul conștient înseamnă să fii complet prezent la masă, să observi gustul, textura, mirosul, dar și semnalele corpului. Nu e vorba de restricție, ci de bucurie și echilibru.”
Ea subliniază că această practică ajută la dezvoltarea unei relații sănătoase cu mâncarea. „Când devenim atenți, învățăm să deosebim foamea fizică de cea emoțională. Începem să recunoaștem momentele în care mâncăm pentru confort, anxietate sau oboseală.”
Prin observarea conștientă a propriilor reacții, oamenii pot schimba comportamente vechi. „Când înțelegem ce emoții ne împing spre frigider, putem reacționa diferit. Putem alege o pauză, o discuție cu cineva drag, o plimbare. Mâncarea nu mai este singurul refugiu”, explică Iulia Avădănii.
De la farfurie la echilibru interior
Beneficiile mâncatului conștient depășesc zona nutriției. Practicat constant, reduce stresul, îmbunătățește digestia și aduce o stare generală de calm. Oamenii devin mai conectați la corpul lor și mai puțin prizonieri ai impulsurilor.
„Indiferent ce mâncăm, putem fi prezenți. Chiar și o gustare luată pe fugă devine un moment valoros dacă îi oferim atenție”, spune Dana Dobrescu.
Iar psihologul Iulia Avădănii completează: „Prin conștientizarea gândurilor și emoțiilor, putem privi obiectiv tiparele alimentare. Asta ne ajută să alegem conștient și să ne formăm obiceiuri sănătoase pe termen lung.”
Mâncatul conștient nu e doar o metodă de a mânca mai puțin. Este un exercițiu de prezență și respect față de sine. Într-o lume în care totul se desfășoară în grabă, poate fi un gest mic de liniște — o formă de recunoștință pentru clipa prezentă.
