FOTO: Pixabay
În fiecare an, discuțiile despre combaterea foametei se concentrează pe lipsa vizibilă de hrană. Mai puțin discutat este însă fenomenul numit „foame ascunsă” – o formă de malnutriție care nu se vede cu ochiul liber și care afectează tot mai mulți copii aparent sănătoși, notează healthshots.com.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Specialiștii atrag atenția că mulți copii consumă suficiente calorii, dar nu primesc nutrienții esențiali pentru o dezvoltare corectă. Acești copii par bine hrăniți, cresc în greutate, însă suferă de carențe de vitamine și minerale care le pot afecta sănătatea pe termen scurt și lung. „Nu este greu de înțeles de ce copiii bine hrăniți pot fi totuși deficienți din punct de vedere nutrițional”, explică dieteticianul Divya Achrekar, de la Narayana Health SRCC Children’s Hospital din Mumbai, citată de Health Shots.
Una dintre principalele cauze este alimentația excesiv procesată. Gustările ambalate, cerealele îndulcite, băuturile zaharoase și mâncarea de tip fast-food sunt bogate în calorii, sare și zahăr, dar sărace în vitamine, minerale și fibre.
Un alt factor important este selectivitatea alimentară. Mulți copii refuză categorii întregi de alimente și ajung să mănânce zilnic aceleași produse. Fructele, legumele și sursele de proteine sunt adesea eliminate, iar varietatea – esențială pentru o alimentație echilibrată – lipsește.
Marketingul alimentar joacă, de asemenea, un rol major. Ambalajele colorate și personajele de desene animate fac produsele nesănătoase mai atractive, în timp ce etichete precum „natural” sau „sănătos” pot induce în eroare părinții. La acestea se adaugă stilul de viață aglomerat. Mesele rapide, ușor de preparat, economisesc timp, dar rareori asigură un aport nutrițional complet.
De ce contează micronutrienții
Chiar și deficiențele ușoare de micronutrienți pot avea consecințe serioase. Printre efectele posibile se numără întârzierile cognitive și de dezvoltare, imunitatea scăzută, oboseala cronică, dificultățile de concentrare și problemele de comportament. Pe termen lung, carențele nutriționale pot crește riscul de boli cronice, precum diabetul de tip 2, afecțiunile cardiovasculare sau osteoporoza.
Ce pot face părinții
Specialiștii recomandă câteva măsuri simple, dar esențiale. Alimentația ar trebui să se bazeze pe alimente integrale: fructe, legume, cereale integrale, proteine de calitate, leguminoase și grăsimi sănătoase.
Diversitatea este crucială. O farfurie colorată indică, de regulă, un aport mai larg de vitamine și minerale. Produsele ultra-procesate ar trebui limitate, mai ales cele cu termen lung de valabilitate.
Părinții au și un rol de model. Copiii tind să imite comportamentul adulților, inclusiv la masă. Atunci când există îngrijorări, consultarea unui dietetician poate face diferența, uneori prin ajustări minore, dar constante.
Mai mult decât lipsa de hrană
Foamea nu înseamnă doar stomacul gol. Foamea ascunsă afectează sănătatea, capacitatea de învățare și dezvoltarea copiilor. Asigurarea unei alimentații nutritive nu ar trebui să fie un compromis între comoditate și sănătate, ci o responsabilitate comună a părinților, specialiștilor și societății.
