foto: g4food.ro
Mulți dintre noi lăsăm la o parte moderația când vine vorba de mesele din perioada Crăciunului. Dar cum acționează aceste mese festive excesive corpului și creierului nostru?
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Există multe moduri în care alimentele susțin creierul în îndeplinirea funcțiilor sale importante, inclusiv memoria și concentrarea. O dietă echilibrată poate fi, de asemenea, un sprijin puternic pentru sănătatea noastră mintală. Dar ce efecte imediate are o cantitate exagerată de mâncare, cum este și cazul mesei de Crăciun, cu toată seria lungă de preparate, asupra creierului nostru? A încercat să răspundă la această întrebare o analiză BBC.
Ce se întâmplă când mâncăm prea mult?
Atunci când mâncăm, diverse semnale din corp lucrează împreună pentru a anunța creierul că suntem sătui, inclusiv hormoni eliberați de intestin și metaboliți, molecule care descompun alimentele pentru energie. Acești hormoni semnalează, de asemenea, eliberarea insulinei de către pancreas pentru a controla nivelul zahărului din sânge. Întregul proces se numește „cascada sațietății”.
„Aceste semnale vin din diferite părți ale intestinului și funcționează pe intervale de timp ușor diferite”, spune Tony Goldstone, profesor asociat clinic la Imperial College London și medic endocrinolog.
Această cascadă de hormoni eliberați de intestin și pancreas, care trimite semnale către creier, ar putea avea legătură și cu senzația de somnolență pe care o avem după o masă mare, numită „somnolență postprandială”. Dar mecanismele exacte din spatele acestui fenomen nu sunt încă bine înțelese, spune Aaron Hengist, cercetător postdoctorat la National Institutes of Health din Washington, SUA.
S-a crezut mult timp că această senzație, supranumită „comă alimentară”, este în mare parte un efect al sângelui care părăsește creierul pentru a merge spre stomac. Însă cercetările arată că fluxul sanguin nu scade, de fapt, după o masă mare. Hengist afirmă că este nevoie de mai multe cercetări pentru a înțelege somnolența de după masă. „Răspunsul hormonilor intestinali este un cocktail. Nu știm exact care hormoni specifici pot provoca somnolență și asupra căror centri din creier o fac”, spune el.
Este dăunător să mâncăm prea mult?
Consumul excesiv la ocazii rare are un efect surprinzător de mic asupra metabolismului nostru, spune Hengist. În 2020, el a publicat rezultatele unui studiu care a analizat ce se întâmplă când oamenii mănâncă dincolo de starea de „confortabil de plin” până la starea de „gata să explodeze”.
Paisprezece bărbați sănătoși s-au oferit voluntari pentru a mânca multă pizza la o singură masă. Într-o vizită au fost rugați să mănânce până s-au simțit „confortabil de plini”, iar în cealaltă, cât de mult au putut. Au mâncat o cantitate dublă de pizza în acest al doilea experiment de tip „all-you-can-eat”.
Hormonii, apetitul, starea de spirit și răspunsurile metabolice au fost măsurate timp de patru ore după festin. Cercetătorii au descoperit că nivelul zahărului din sânge nu era mai mare decât după o masă normală, și nici cantitatea de grăsimi din sânge.
„Am fost surprinși că, în ciuda aportului dublu de energie, corpul a reglat zahărul din sânge remarcabil de bine. Am descoperit că organismul muncea din greu pentru a face acest lucru, secretând mai multă insulină și diverși hormoni intestinali care ajută la eliberarea insulinei și semnalează că suntem plini”, spune Hengist.
Acest studiu arată că o răsfățare ocazională nu este atât de dăunătoare pe cât v-ați aștepta. Totuși, deoarece studiul a fost realizat doar pe bărbați tineri și sănătoși, cercetarea nu poate fi extrapolată la populația generală fără a studia mai întâi femeile și persoanele supraponderale sau obeze.
Contează felul în care mâncăm prea mult?
Deși o singură sesiune de mâncat pizza poate să nu fie dăunătoare imediat, unele cercetări arată că mai multe ore sau o zi întreagă de festin pot începe să perturbe metabolismul și să pună presiune pe corp, ceea ce ar putea afecta, la rândul său, creierul.
În 2021, un studiu intitulat The tailgate study a analizat supraalimentarea pe o perioadă prelungită. Cercetătorii au oferit bărbaților supraponderali, dar sănătoși, băuturi alcoolice și alimente bogate în grăsimi și zahăr (burgeri, cartofi prăjiți, prăjituri) pe parcursul unei după-amiezi. Aceștia au consumat în medie 5.087 de calorii în cinci ore. Analizele de sânge și scanările hepatice au dezvăluit că majoritatea bărbaților aveau nivelul de grăsime în ficat mai mare după acest festin.
Cercetările arată că boala ficatului gras non-alcoolic, care poate fi cauzată de o dietă bogată în grăsimi și zahăr pe termen lung, poate duce la o oxigenare mai scăzută a creierului și la inflamarea țesuturilor cerebrale, ceea ce poate crește riscul de boli cerebrale de-a lungul timpului. „Studiul respectiv arată că bărbații au avut dereglări metabolice. Când consumi pasiv alimente și alcool timp de mai multe ore, este o presiune prea mare pentru organism”, spune Hengist.
De ce o singură masă exagerată nu ne afectează?
Evoluția ar putea explica de ce nu este prea dăunător să mâncăm în exces din când în când. Când ne este foame, mulți factori ne împing să mâncăm, spune Goldstone – de exemplu, starea de spirit se poate schimba și putem deveni „hangry” (irascibili de foame).
Dovezile din studiile pe animale arată un comportament similar. Studiile evidențiază cum circuitele apetitului din hipotalamus, o parte a creierului care controlează apetitul, sunt „liniștite” atunci când rozătoarele văd și miros mâncarea, chiar înainte de a o mânca. „Foamea îi face să caute hrană, iar odată ce au găsit-o, acel comportament nu mai trebuie să continue”, spune Goldstone.
Oamenii au evoluat pentru a face față foamei, deoarece fără mâncare am muri. Dar excesul, de-a lungul istoriei umane, nu se întâmpla des, iar efectele sale sunt pe termen mai lung sunt și mai puțin letale, cel puțin pe termen scurt.
Contează ce anume mâncăm în exces?
Studii pe șoareci sugerează că o dietă hipercalorică pe termen lung poate afecta memoria și învățarea. În cazul oamenilor, un studiu oferă indicii despre ce se întâmplă în creier când mâncăm în exces alimente bogate în zahăr și grăsimi timp de cinci zile.
Optsprezece bărbați sănătoși au consumat o dietă hipercalorică timp de cinci zile, în esență gustări ultra-procesate bogate în grăsimi și zahăr, peste dieta lor normală – în medie, au mâncat cu 1.200 kcal mai mult pe zi. Rezultatele au arătat că dieta hipercalorică a afectat modul în care creierul răspunde la insulină în zonele care ajută la reducerea poftei de mâncare și la procesele de memorie. Un creier rezistent la insulină nu reduce corespunzător apetitul și aportul de alimente.
„O descoperire cheie a fost aceea că creierul se schimbă înaintea corpului. Participanții aveau aceeași greutate, dar creierele lor arătau deja mult mai aproape de cele ale unei persoane care a fost obeză timp de câțiva ani”, spune Stephanie Kullmann.
