Există în lume cinci așa zise blue zone unde oamenii mănâncă mai mult din propria grădină, nu se grăbesc și nu-i doare de capra vecinului, nu stau toată ziua cu nasul în telefon și își dedică timpul unor scopuri nobile. Motiv pentru care trăiesc mai mult și se îmbolnăvesc mai puțin, și la corp, și la cap. Sunt principii simple și la îndemâna tuturor și ne pot face viața mai bună și mai îndelungată chiar dacă nu trăim în acele zone. Și chiar dacă e să nu trăim 100 de ani și peste, nu e rău dacă putem încă dansa și conduce mașina la 95.
În urma unor studii și cercetări aprofundate, în anul 2000, demograful belgian Michel Poulain, de la universitatea din Tallinn, Estonia, și epidemiologul italian Gianni Pes, de la Universitatea din Sassari, în Sardinia, au identificat o zonă muntoasă în Sardinia, Ogliastra, în care trăiau mult mai mulți centenari decât media. Ulterior, s-au verificat alte patru puncte de pe planetă cu caracteristici similare, denumite de autorii studiului blue zone: zonei Ogliastra de pe insula Sardinia din Italia i s-au adăugat insula Ikaria din Grecia, insula Okinawa din Japonia, peninsula Nicoya din Costa Rica și zona Loma Linda, din California.
Caracteristic tuturor blue zone nu este doar faptul că oamenii trăiesc în medie mai mult, dar se și îmbolnăvesc mai puțin, iar procentul de persoane cu demență senilă tinde spre zero – oamenii rămân practic activi cât le e viața de lungă.
Dealtfel, cu câțiva ani în urmă, în urma studiilor care au elaborat conceptul de blue zone, Ogliastra a devenit subiect de studiu aprofundat și, fără să vrea, și de film polițist. Încercarea de a înțelege în ce măsură factorul genetic ar putea explica longevitatea ieșită din comun, o echipă de profesioniști din zonă, printre care și Pes, au încercat să elaboreze o bază de date, un așa zis parc genetic. În schimbul unei sume simbolice și printr-un mecanism întortocheat, ea a ajuns ulterior în mâinile unei companii britanice. Întreaga afacere a devenit apoi obiectul unei bătălii în instanță încă netranșată.
Ce mănâncă oamenii cei mai longevivi
Reunind, ca în teoria mulțimilor la matematică, dieta acestor comunități de pe glob, ceea ce au în comun definește un așa zis model nutrițional al celor cinci blue zone. El nu diferă mult de dieta mediteraneană: alimente vegetale – fructe, legume, cereale integrale, leguminoase, grăsimi sănătoase – ulei de măsline, de nuci, semințe oleaginoase, consum de carne inferior mediei sau altor zone limitrofe, consum de pește.
Însă, în afară de alimentație, constatările cercetărilor au dus la concluzia că pentru a trăi mai mult și a rămâne sănătos, în afară de genă și alimentație, este importantă și componenta spirituală. Și anume, faptul de a avea o viață activă și de a-i da un sens, de a fi protagoniștii propriei existențe pe cât posibil și nu doar a suporta pasiv modele culturale și obiceiuri care scurtează viața.
Studiind în profunzime nutriția, calitatea aerului, a apei și a alimentelor, a relațiilor sociale și a oricărui alt aspect al vieții în zonele blue, pot spune că există trăsături comune care pot fi rezumate în două principii cheie: trăiește o viață simplă și răspândește dragoste în jurul tău. Asta m-au învățat oamenii pe care i-am întâlnit de-a lungul anilor și cu care am legat o prietenie sinceră, a explicat presei la acel moment Michel Poulain.
El a încercat o sumă a tot ce caracterizează stilul de viață al zonelor blue dincolo de simplul model alimentar. A creat, astfel, un posibil model general pentru o viață lungă și sănătoasă, definit de următoarele elemente esențiale:
Trăiește simplu și fii activ
Cei mai longeviv oameni din lume nu merg la sală și nu participă la maratoane, dar au un stil de viață care îi face să se miște în mod natural. Lucrează în aer liber, cultivă grădina, mergi pe jos la cumpărături, folosesc scările în loc de lift, să plimbă, să folosesc pe cât posibil bicicleta în loc de mașină, sunt activi.
Identifică un scop
Locuitorii din Okinawa îl numesc ikigai, în alte cuvinte, un motiv pentru care să te trezești dimineața cultivându-ți zilnic pasiunile și hobby-urile sau chiar grădina, participând la viața familiei sau a comunității, ajutând oameni și animale în situații dificile, participând la cauze nobile etc. Concluziile cercetărilor blue zone spun că un scop în viață poate prelungi cu până la șapte ani speranța de viață.
Nu te grăbi
Toată planeta se confruntă cu fenomenul numite stress, un sindrom al vieții moderne, dar putem învăța să îl gestionăm, însușindu-ne un set de obiceiuri bune. De exemplu, locuitorii din Okinawa petrec zilnic minute bune amintindu-și de strămoși sau mănâncă fără să se sature; cei de pe insula grecească trag un pui de somn; în Sardinia se practică intens happy hour în grup la un pahar cu vin și ceva pe lângă el.
Crede în ceva
Crede în ceva dar crede cu adevărat, nu neapărat trebuie să fie un cult oficial – e suficient ca el să te facă să poți distinge binele de rău și să poți practica binele. Respectă sărbătorile religioase și mergi la biserică dacă simți să o faci, nu pentru că vor alții. Locuitorii din toate cele cinci blue zone au credințe bine definite.
Cultivă relații sociale și de familie
Centenarii din aceste zone pun adesea un accent puternic pe familie și cultivă relațiile în interiorul ei – e suficientă și masa de duminică alături de familia cât mai lărgită. Relațiile sociale constructive contribuie la reducerea stresului și ajută sănătatea mentală, împiedicând izolarea și depresia. Locuitorii din Okinawa, de exemplu, creează grupuri de cinci prieteni și se angajează să se sprijine și să se viziteze unii pe alții de-a lungul întregii vieți.
Fii bun cu natura și cu planeta
Consumă cu măsură, consumă local și de sezon, cumpără produse locale dacă există și poți alege, nu risipi resurse și nu arunca gunoiul unde se nimerește, reciclează, refolosește, fă vacanțe să te satisfacă dar pe cât posibil aproape – e frumos în Maldive dar sunt multe mări și în jur, important e cu ce rămânem după ce revenim acasă.
Pot fi idei general valabile și general aplicabile, iar schimbarea e mereu înainte de orice o chestiune personală. Be the change/ fii tu schimbarea, cum spunea Gandhi. Sau: nu putem pretinde ca realitatea să se schimbe dacă fiecare continuă să facă același lucru, cum spunea Einstein. Inclusiv când e vorba de mâncare și stil general de viață.
Un locuitor perfect al unei blue zone ar fi fost Candid, celebrul personaj al lui Voltaire, care a încetat să caute cea mai bună dintre lumi, alegând în locul iluziilor să-și cultive propria grădină.
Sursa foto: pexels.com
In afara de Loma Linda, California care o comunitate destul de ridicata dpdv economic, restul tuturor comunitatilor sunt comunitati simple, sarace chiar in contrast chiar cu orasele mari din Romania, sa nu mai vorbim de tarile dezvoltate, de aceea aceste concepte nu se aliniaza deloc la viata moderna…cum mai crestem economia…cum crestem PIB-ul…cum o sa ne mai permitem aifoane, city-break-uri, masini de “lux”, vile, case de vacanta…daca ne cultivam singuri legumele…nu consumam mai mult decat este necesare…siesta in fiecare zi…intalniri cu familia in loc de iesiri la cel mai nou restaurant si mergem cu bicicleta sau pe jos unde avem nevoie…I
P.S. Fara suparare, dar atat de inutile sunt astfel de articole si in contrasens cu ce se intampla in societatea de astazi incat nu au nici o valoare adaugata
P.S.1. Se pare ca Okinawa va iesi destul de curand din Blue Zones pentru ca se pare ca viata moderna a castigat pana la urma…