Sursa foto: colaj foto
Agricultura României se confruntă cu provocări fără precedent, de la secetă severă la blocaje în piață și subfinanțare cronică, iar noul guvern condus de premierul Ilie Bolojan a anunțat un program dedicat fermierilor, cu investiții în procesare, debirocratizare și susținerea fermelor de familie. Însă reacțiile din mediul privat nu întârzie să apară.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Gabriel Razi, analist de piață agricolă, vine cu una dintre cele mai tăioase analize de până acum.
Într-o declarație amplă, acordată în exclusivitate G4Food, acesta subliniază că planul executivului nu este altceva decât o colecție de promisiuni reciclate, fără fundament real, în teren:
„Măsurile pentru agricultură anunțate de noul guvern par o compilație de slide-uri PowerPoint din vremuri diferite, reciclate și ambalate într-o formă nouă. Le-am mai văzut, în diverse variante și declinări, și rămân în paradigma bine cunoscută: «o să», «vom face», «avem în implementare» – vorbe guvernamentale care, de cele mai multe ori, își găsesc sfârșitul într-un sertar de birou, nu pe teren. Mediul privat nu mai crede în produse reciclate cu ambalaj nou”.
Măsuri contradictorii pentru fermele mici
Gabriel Razi atrage atenția asupra inconsecvenței dintre declarații și realitate. Deși Guvernul afirmă că vrea să sprijine fermele de familie și anunță 50 de milioane de euro pentru legumicultori, creșterea suprafeței minime eligibile de la 1 la 2 hectare îi descalifică tocmai pe acești mici producători.
„Guvernul Bolojan vorbește despre fermele de familie și despre alocarea a 50 de milioane de euro pentru legumicultori, ca apoi să anunțe creșterea suprafeței minime eligibile de la 1 ha la 2 ha. Măsura lovește exact în segmentul pe care susține că îl sprijină: fermele mici și legumicultorii. Par linii scrise în grabă cu ChatGPT, în seara dinaintea publicării.”
Fabrici fără piață = investiții goale
Programul guvernului include și promisiuni privind dezvoltarea industriei de procesare alimentară. Însă Razi avertizează că lipsa unei strategii de integrare în piață face aceste proiecte vulnerabile:
„Programul anunță investiții de sute de milioane de euro în procesare, dar nu include niciun cuvânt despre cum vor fi create piețele pentru aceste fabrici. Construim uzine cu tehnologie occidentală, dar nu spunem nimic despre strategia pentru integrarea lor în piața internă sau în export. Fără cerere reală, o fabrică rămâne doar un maldăr de cărămizi și oțel, golit de sens economic”:
Reformele instituționale: un pas bun, dar insuficient
Gabriel Razi nu ignoră însă aspectele pozitive, precizând că reorganizarea APIA și AFIR și direcția digitalizării pot aduce eficiență. Totuși, succesul acestor reforme depinde de capacitatea de a livra concret, nu doar de a le anunța.
„Reorganizarea și comasarea APIA și AFIR ar putea avea sens din punct de vedere administrativ și managerial, la fel ca intențiile de debirocratizare și digitalizare. Aceste două elemente sunt atractive și sigur vor fi apreciate de mediul de agrobusiness. Astfel de planuri sunt, în esență, un exercițiu de încredere între guvern și mediul privat. Iar în această relație, singura monedă valabilă este livrarea concretă”.
Gabriel Razi: „Agricultorii nu mai cred în promisiunile mari”
Fermierii nu mai au încredere în planuri fără ancore în realitate. Piața vrea măsuri concrete, cu termene clare, criterii transparente și impact măsurabil, avertizează analistul.
„Agricultura și agricultorii nu mai cred de mult în promisiunile mari. Programul poate părea interesant, dar mediul privat a mai văzut planuri ambițioase și aparent bine fundamentate care n-au produs nimic sau aproape nimic. Piața are nevoie de termene clare, criterii transparente, impact măsurabil și o implementare riguroasă, chirurgicală. Până atunci, programul agricol al Guvernului Bolojan rămâne doar o prezentare frumoasă, nu o politică funcțională”, a adăugat Gabriel Razi, pentru G4Food.
