Alimentele care „vindecă” burnoutul: ce să ai mereu în frigider / Tania Fântână (nutriționist): „Dieta mediteraneeană se dovedește a fi de ajutor: grăsimi sănătoase din abundență, pești grași, avocado, nuci și semințe, ulei de măsline în salate și la gătit”

Burnout – un cuvânt care, înainte de pandemia Covid, nu ne spunea mai nimic, devine astăzi tot mai prezent printre noi.

Burnoutul este un sindrom ce apare ca rezultat al stresului cronic la locul de muncă, stres ce nu a fost gestionat cu succes. Se caracterizează prin trei dimensiuni:

• sentimente de epuizare (a energiei) – o senzație permanentă că abia ai energie să te miști, să te ridici, să te îmbraci, să… orice. Nu dispare această senzație nici după o noapte sau perioadă în care dormi bine;

• distanță mintală crescută față de locul de muncă sau sentimente de negativism ori cinism legate de locul de muncă. Nu în fiecare zi mergem la muncă cu zâmbetul pe buze, dar în general, senzația cea mai prezentă pe care ne-o dă gândul că mergem la serviciu ar trebui să fie una plăcută;

• eficacitate profesională redusă. Îți este foarte greu să îți așezi în ordine gândurile în cap. Să faci față deadline-urilor, să ți se acorde un nou proiect, să redactezi un material coerent sau să ții o prezentare în fața a mai multor oameni;

În burnout există stres cronic, ce are consecințe asupra a ceea ce și cât mâncăm. Unele persoane mănâncă în exces, poate din cauza secreției cortizolice ridicate, în timp ce altele dezvoltă tulburări de comportament alimentar foarte serioase. Cu alte cuvinte, relația noastră cu mâncarea este grav afectată.

Într-un studiu, burnoutul la femei a fost asociat cu ingestia emoțională și necontrolată de alimente și, ca o consecință, cu un indice de masă corporală mare. Același stres cronic poate determina pulsiuni alimentare necontrolate, care să determine preferințe pentru alimente intens calorigene, ultraprocesate, cu consecințe privind statusul ponderal și sănătatea metabolică, în general. Practic, atunci când iei 15–25 de kilograme într-un an fără ca tu să conștientizezi că faci ceva diferit, ceva greșit eventual, tot acest îngrășat are un substrat serios.

Din echipa interdisciplinară care ar trebui să monitorizeze recuperarea unei astfel de persoane nu ar trebui să lipsească: medicul, psihiatrul, psihologul, antrenorul de fitness sau kinetoterapeutul, dieteticianul. Toți vin cu parte din ceea ce cunosc despre această afecțiune și e nevoie de specializarea fiecăruia pentru a putea redresa această persoană.

Abordarea nutrițională adecvată:

În primul rând, este foarte important ca o astfel de persoană diagnosticată cu burnout să nu fie singură. Să fie însoțită de prieteni, sau cel puțin de o mână de oameni ce o pot ajuta, inspira, monitoriza, încuraja și ajuta logistic cu aprovizionarea și gătitul meselor.

Din punctul de vedere al dietei, dieta mediteraneeană se dovedește și aici de ajutor:

• grăsimi sănătoase din abundență. Pești grași, avocado, nuci și semințe, ulei de măsline în salate și la gătit;

• proteine ușor digerabile. Peștele și fructele de mare sunt excelente. Chiar și peștii grași pot fi consumați fără problemă. Carnea de pasăre gătită simplu, cu legume sau o mână de orez integral reprezintă un prânz perfect;

• leguminoasele, cu caracteristicile lor nutriționale excelente, pot fi o alegere perfectă pentru o masă principală. Supa cremă de linte, năutul în salate sau humusul, fasolea roșie în salate sau fasolea bătută mâncată fie la mic dejun, fie seara, pe două felii de pâine integrală, alături de o salată, reprezintă alegeri excelente;

• un număr de mese cât mai constant de la o zi la alta ajută corpul să se refacă. Chiar dacă nu aveți poftă de mâncare, este bine să punctați momentul mesei cu ceva mâncare – nu ronțăieli fără proprietăți nutritive, ci mâncare în sine. 2–3 mese principale și o gustare de fructe vă dau energie să vă și mișcați pe parcursul zilei;

• mese mici și dese, chiar lichide dacă solidele nu îți fac cu ochiul (ex: smoothie-uri, supe bogate. În supa cremă de legume poți pune și niște carne de pui, de exemplu, pentru un plus de proteine);

• alimente ușor de pregătit și gustoase, dar hrănitoare: ouă, iaurt gras cu fructe, supe de legume, cartofi copți cu ulei de măsline și rozmarin, omlete, paste rapide de mâncat pe pâine;

• asigură proteine la fiecare masă: ou, pește, linte, tofu, brânză, carne slabă;

• nu forța, dar nici nu evita complet. Mănâncă măcar puțin, regulat. Chiar dacă îți vine să faci forțat unele mese sau cumpărături, organizarea și lipsa unui frigider gol o să te ajute în recuperare;

• hidratează-te constant – deshidratarea accentuează epuizarea. Fă-ți limonadă cu puțină miere și fructe, bea apă minerală, ajută-te de săruri de rehidratare, de suplimente de magneziu și vitamina C, urmează indicațiile medicului;

• nu uita de un program de mișcare. Ia-o treptat, pe măsura efortului fizic pe care îl poți face. Crește intensitatea sau durata exercițiului doar atunci când ce faci acum nu te mai obosește;

Fii atent la semnalele corpului tău și nu ignora cererea lui de ajutor. Câteodată, expresia “când nu mai pot, tot mai pot un pic” poate fi un prim semnal de burnout.