Albinele robot și polenizarea robotizată – un proces aflat încă în stadiu de cercetare, dar cu perspectiva de a deveni un instrument eficient, în contextul declinului populațiilor de albine

albine, robot, drona Foto: Festo.com

Proiectele și tehnologiile în curs de dezvoltare care includ albine robot sau drone pentru polenizare au apărut în ideea de suplini rolul albinelor naturale în polenizarea plantelor, în contextul declinului populațiilor de albine din întreaga lume. Decesele albinelor sunt în creștere, cu pierderi care depășesc capacitatea coloniilor de a se regenera. Iar fără albine, multe specii de plante nu ar exista. Albinele asigură polenizarea și perpetuarea lor.

Posibile soluții tehnologice

Deși o lume fără albine poate părea de neconceput, experții caută modalități de a ajuta plantele să supraviețuiască fără ele. Eijiro Miyako, cercetător la Institutul Național de Știință și Tehnologie Industrială Avansată din Japonia, a conceput ceea ce el crede că ar putea fi o soluție parțială: o dronă de dimensiunea unei insecte, capabilă de polenizare artificială, .

Acoperit cu un strat de păr de cal și un gel ionic, acest robot miniatural poate colecta și transfera polenul de la o plantă la alta.

Originea proiectului

Proiectul a apărut dintr-o întâmplare. Miyako a experimentat anterior utilizarea gelului specializat pentru aplicații electrochimice. Când gelul s-a dovedit ineficient, l-a pus deoparte, uitând de el – până când s-a mutat din laborator, acum doi ani. Redescoperindu-l, s-a gândit imediat la criza polenizării și la declinul albinelor.

(articolul continuă mai jos)

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:


Caracteristicile gelului ionic

Spre deosebire de gelurile convenționale, care sunt pe bază de apă și își pierd adezivitatea în timp, gelul ionic al lui Miyako este un material cu o aderență de lungă durată – perfect pentru a transfera polenul de la o plantă la alta. „Adezivitatea constantă și non-volatilitatea gelului ionic au fost entuziasmante”, spune Miyako.

Teste inițiale

Primii pași ai echipei au fost testarea biocompatibilității gelului și prieteniei cu mediul. Folosind furnici și celule de șoarece, au observat că gelul nu avea efecte nocive. De asemenea, un test cu o picătură de gel care a aderat la praf obișnuit l-a convins de potențialul materialului.

În experimentele suplimentare, furnicile acoperite cu gel au colectat polen din lalele, iar muștele de casă au demonstrat un efect de camuflaj al gelului, schimbând culoarea în funcție de sursa de lumină – un posibil avantaj împotriva prădătorilor.

Prototipul robo-albinei

Inspirat de succesul testelor, Miyako a dezvoltat o dronă de dimensiunea unei albine, echipat cu patru elice și păr de cal acoperit cu gel ionic. Acest design imită exteriorul păros al albinelor, folosind o sarcină electrică pentru a fixa boabele de polen.

Cu ajutorul microscopiei fluorescente, echipa a observat polen strălucind în tuburi de testare – o dovadă puternică a fertilizării reușite.

Provocări și viitorul dronelor polenizatoare

Deși polenizarea artificială este posibilă, este un proces lent și costisitor. În prezent, fiecare floare de migdal din California necesită polenizare, implicând 2 milioane de colonii de albine. Fiecare colonie are între 10.000 și 20.000 de albine lucrătoare. „Câte drone ar fi necesare?”, întreabă Marla Spivak, entomolog la Universitatea din Minnesota.

De la proiectul lui Miyako au trecut ani și multe alte start up-uri au dezvoltat sau sunt pe cale să dezvolte proiecte similare. Unele nu sunt neapărat în formă de albine, dar îndeplinesc funcțiile acestora.

Altele, precum RoboBee, chiar sunt de dimensiunea unei insecte. Micul robot, dezvoltat de cercetători de la Universitatea Harvard, poate zbura și este echipat cu sisteme care îi permit să îndeplinească sarcini precum polenizarea artificială. Este capabil să navigheze prin aer și să imite mișcările albinelor pentru a colecta și a depune polen pe flori.

Cum funcționează aceste instrumente în lumea reală

Aceste mici mașinării colecteză și distribuie polenul, folosind perișori cu adeziv sau electricitate statică, circulând de la o floare la alta.

Albinele robot sau micile drone sunt adesea dotate cu camere și senzori pentru a identifica plantele și naviga printre ele.

Aceste dispozitive sunt folosite mai ales în spații controlate, precum serele, unde polenizarea naturală este dificilă.

Limitele acestor dispozitive

Fiind produse tehnologice de ultimă generația, costurile lor sunt ridicate. În plus eficiența lor în activitatea de polenizare nu le poate compara nici pe departe cu cea a albinelor. Și, nu în ultimul rând, funcționează cu baterii sau alte tipuri de energie care necesită reîncărcare.

Perspective asupra biodiversității

În timp ce noi produse apar, alți specialiști susțin că este mai logic să protejăm polenizatorii naturali decât să dezvoltăm tehnologii noi. „Pe lângă argumentele practice, precum costurile pentru fermele mici, nu mi-ar plăcea să trăiesc într-o lume unde albinele sunt înlocuite de mașinării din plastic. Să ne concentrăm pe protejarea biodiversității pe care încă o avem, spunea unul dintre cercetători.”

Niciun inventator dintre cei actuali nu și-a propus însă să înlocuiască albinele, ci doar să le devină aliați potențiali în fața extincției.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *