Agricultura ecologică: în 2019, operatori mai mulți, suprafață certificată mai mare; a scăzut suprafața cu legume cultivate ecologic

Semnal de alarmă al unui europarlamentar irlandez: tinerii fermieri de categorie mică și mijlocie sunt fără șansă în competiția cu firmele mari care investesc în tehnologie avansată Semnal de alarmă al unui europarlamentar irlandez: tinerii fermieri de categorie mică și mijlocie sunt fără șansă în competiția cu firmele mari care investesc în tehnologie avansată

Anul trecut au fost înregistrați în agricultura ecologică din România 9821 de operatori, iar suprafața totală certificată ecologic a fost 395227,97 ha, cea mai mare din ultimii nouă ani. Anul trecut, au fost înregistrați 9008 de operatori, prima creștere după o scădere semnificativă înregistrată timp de câțiva ani: de la 15544 în 2012 la 8434 în 2017, potrivit Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

În 2018, suprafața totală certificată a fost 326.259,55 ha, mai mare decât în anii precedenți. De pildă, în 2017, a fost 258470,927 ha, iar în 2016.

După tipul de cultură, cerealele se află în top, 126.842,95 ha. Pe locul 2 se află culturile permanente, pășunile și fânețele, 115.420, 14 ha. Culturile industriale certificate ecologic însumează 78.350,29 ha.

De semnalat că a scăzut suprafața cu legume certificate ecologic, de la 983,10 ha, în 2018, la 804,29 ha, în 2019. Vârful a fost atins în 2017, 1458,78 ha. În trei ani, aproximativ 654 ha cultivate cu legume au ieșit din agricultura ecologică. Legumele românești sunt prezentate, deseori, chiar de politicieni, drept cele mai sănătoase produse agricole pentru consumul populației. Totodată, asociațiile de legumicultori sunt cele mai vocale în relația cu autoritățile centrale, solicitând atât ajutoare financiare, cât și acces liber la rafturile hypermarketurilor. De semnalat că potrivit rapoartelor anuale publicate de autoritățile românești, probele de legume din țara noastră sunt cele mai contaminate cu reziduuri de pesticide, înregistrându-se chiar depășiri ale nivelului maxim admis.

Datele publicate de Eurostat sunt, însă, diferite de cele furnizate de Ministerul Agriculturii din România: pentru anul 2018, ministerul a anunțat un număr de 9008 operatori, în timp ce în baza de date europeană figurează 8518. Pentru anul 2017, în baza de date europeană figurează 7908 operatori, în timp ce ministerul a raportat un număr de 8434 de operatori. În ce privște suprafața totală raportată anual de minister, aceasta coincide cu suprafața prezentă în statisticile europene.

În plan european, România ocupa în 2017 ante-penultimul loc în ce privește ponderea suprafeței certificate ecologic în cadrul întregii suprafețe agricole, cu un procent de numai 2%! După România se mai aflau Irlanda și Malta. Pe primul loc se afla, în 2017, Austria, cu 23% suprafață cultivată eco.

Agricultura ecologică este subvenționată atât de la bugetul european, cât și din bugetul național. La nivelul anului 2017, un hectar de teren cultivat eco avea alocată o subvenție medie de 326 euro, din care 305 euro de la bugetul UE, iar 21 euro de la bugetul național. Subvenția pentru agricultura ecologică este mai mare decât subvenția pentru agricultura convențională. Cu toate acestea, agricultorii români nu se lasă ușor convinși să intre în sistem ecologic. Ei susțin că aplicarea principiilor eco duce la o scădere la producției agricole. În plus, beneficiarii ( comercianții, procesatorii ) nu achită marfa ecologică cu prețuri mai mari decât marfa convențională. Totodată, consumatorii români nu au o cultură eco dezvoltată, așa cum este în unele state vestice. Studii recente semnalează că românii confundă produsul certificat ecologic, cu produse livrate sub diverse etichete: cultivat la țară, cultivat tradițional, etc, fără să fie obținute însă cu respectarea pricipiilor ecologice și sub supravegherea unui organism de specialitate, autorizat.

Comisia Europeană și-a propus prin Noul Acord Verde să crească suprafața cultivată ecolo la nivel european până la 25% din suprafața agricolă totală. Rămâne de văzut dacă România va ține pasul cu acest proiect ambițios.

Semnal de alarmă al unui europarlamentar irlandez: tinerii fermieri de categorie mică și mijlocie sunt fără șansă în competiția cu firmele mari care investesc în tehnologie avansată

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *