Sursa foto: Dreamstime
Recolta de porumb va înregistra pierderi mari în acest an, de peste 30%, din cauza secetei, iar la floarea-soarelui vor depăşi 25%. Situaţia din agricultură din punct de vedere al producţiilor agricole va fi mult mai rea decât anul trecut, a declarat pentru AGERPRES preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Nicu Vasile, transmite Agerpres.
“Pe porumb vom avea mari pierderi în acest an. Dacă discutăm de judeţele din sudul României, judeţele cele afectate de secetă, nu depăşim o tonă de porumb la hectar. Sunt colegi care au avut doar 50 kg/hectar chiar şi 10 kg/hectar, practic doar au eliberat terenul. În opinia mea, la porumb pierderile vor fi mai mari de 30%. Nici la floarea-soarelui nu stăm foarte bine. Se recoltează în prezent, dar cred că vor fi şi aici pierderi mai mari de 25%. În sudul României aceste culturi au dispărut, s-au recoltat deja”, a precizat preşedintele LAPAR.
Acesta susţine că probleme mari au fost anul acesta şi la culturile de fasole, mazăre şi soia, iar România a ajuns chiar să importe 45.000 de tone de fasole din Egipt. “Din păcate, la floarea-soarelui mai avem o mare problemă, pentru că nu respectăm asolamentul. România nu poate să susţină mai mult de 600.000 de hectare de floarea-soarelui, dacă e să respectăm asolamentul, dar ţinând cont că n-avem nici industrie, nu avem nici cerere pe plantele textile. Nu prea mai facem nimic, dacă am stricat industria. Nici măcar fasole nu mai producem. Am importat 45.000 de tone de fasole din Egipt. Şi la mazăre am avut mari probleme anul acesta, care este o cultură fixatoare de azot, iar la soia unde nu a fost irigat nu discutăm de producţii. Cam asta este imaginea agriculturii din România în prezent din punct de vedere al producţiilor”, a explicat Nicu Vasile.
În privinţa recoltei de grâu obţinută anul acesta, liderul LAPAR a subliniat că în zonele unde au fost precipitaţii producţiile au fost bune, nu şi în sudul României, în zona Bărăganului, unde a plouat foarte puţin. “Pe zona de vest producţiile au fost bune, pentru că am avut precipitaţii, dar pe zona de sud au fost probleme cu seceta. Dacă discutăm de sudul României unde aveam o medie multianuală de 500 litri de apă pe metru pătrat, anul acesta n-am ajuns în anumite zone nici măcar la 120 de litri. Este al patrulea an consecutiv de secetă în zona Bărăganului”, a menţionat reprezentantul agricultorilor.
Pe de altă parte, preşedintele LAPAR a menţionat că pe zona de irigaţii trebuie abordate şi alte tipuri de investiţii dacă vrem să ne dezvoltăm, respectiv irigaţiile din puţurile de adâncime, sisteme de irigaţii din lacuri şi din bazine de acumulare. “Dacă discutăm de irigaţii ar trebui să vorbim şi despre aceste bazine de acumulare a apei. Mă uitam la unguri şi ei vor să ajungă la acumulări de apă de un milion de metri cubi. Noi n-avem deloc. Din punctul meu de vedere ar trebui să abordăm şi această problemă: irigaţiile din puţurile de adâncime versus sistem de irigaţie din lacuri şi din râuri. În România, până în anii ’90, tot ceea ce însemna sistem de irigaţie avea triplu rol: hidrotehnic, energetic şi de irigaţii pentru agricultură. Acum nu mai discutăm lucrul acesta. De asemenea, energia am dat-o pe zona solară, ceea ce nu este ok. După cum ştiţi am învăţat la şcoală de incidenţa razelor solare, că de fapt temperatura nu o dă soarele, o dă pământul. Eu dacă vin cu oglinzile acestea, pământul ce mai este? Este un filtru pentru radiaţiile solare. Le păstrează în pământ, după care emite căldura şi toate celelalte lucruri în atmosferă. Deci eu vin cu panourile acestea solare şi dau în atmosferă toate aceste radiaţii şi încă nu discutăm despre încălzire globală”, a explicat el.
Potrivit sursei citate, fragmentarea terenurilor agricole este una dintre principalele probeleme ale agriculturii româneşti, iar fermierii nu pot face comasare, schimburi de terenuri, pentru a putea face investiţii şi a se dezvolta. “Dacă discutăm tot de irigaţii, cum putem vorbi de aşa ceva când avem peste 64 de milioane de sole, la fel cum aveam în 1907? Dacă dumneavoastră aveţi o fermă de 100 de hectare cu un grad mare de fragmentare, aveţi 70 de sole. Noi nu putem să facem comasare, schimburi de terenuri între noi. Nu discutăm despre schimburi de terenuri între fermieri şi atunci eu nu pot să fac irigaţii pe terenul dumneavoastră. Cum sap eu pământul în zona dvs.? Deci, trebuie să discutăm de comasare, de contractul de arendă. Practic, în condiţiile acestea nu putem să dezvoltăm nimic, dar absolut nimic”, a avertizat liderul LAPAR.
În ceea ce priveşte despăgubirile promise de autorităţi fermierilor afectaţi de secetă, Nicu Vasile consideră că în mod clar aceştia trebuie ajutaţi, însă singura soluţie viabilă şi necesară pentru anii următori ar fi o strategie de ţară pe sectorul agricol. “Acum fermierii trebuie ajutaţi fără discuţie, dar dacă nu căutăm să facem o strategie de ţară pe sectorul agricol şi nu numai, nu vom face mare lucru. Uitaţi-vă unde merg subvenţiile. Subvenţiile merg către industrie, deşi ar trebui să le regăsiţi dumneavoastră în coşul zilnic când vă duceţi la magazin. Cum vine subvenţia, imediat se duce pe utilaje. Cum vă explicaţi creşterea de preţuri la utilaje? Dacă acum un an de zile un utilaj era să zicem la 100.000 de euro, acum depăşeşte lejer 250.000 euro? Mulţi spun că s-au scumpit materialele, că e de vină războiul, că Putin e de vină. Din păcate, acestea sunt doar nişte gogoriţe de marketing. Practic, eu nu fac nimic altceva decât să decapitalizez antreprenoriatul din România. Degeaba vin şi vă dau 200 de euro, dar pe urmă vă cresc pe urmă preţul la îngrăşământ cu 700%. Dacă vorbim şi de preţul îngrăşămintelor, fosforul să ştiţi că nu este un produs de sinteză, este o rocă, la fel cum aveam la Rovinari acele cariere de suprafaţă de cărbune, aşa e şi fosforul, se extrage. Sunt treisprezece ţări în lume. Deci, eu iau de acolo din solul acela fosforul şi-l aduc în România, iar preţurile s-au majorat tot timpul şi e normal din moment ce eu nu am o producţie locală care să ţină piept concurenţei”, a explicat preşedintele organizaţiei. Acesta a adăugat că agricultura reprezintă “vârful de lance al unei economii” şi de aceea în acest domeniu trebuie folosite noutăţile din toate ramurile de activitate. “Vă spun un singur lucru: agricultura nu este nimic altceva decât vârful de lance al unei economii. În agricultură foloseşti tot ceea ce înseamnă noutăţi din toate ramurile de activitate. Aici mă refer la tot ce înseamnă chimie, petrochimie, discutăm de digitalizare. Uitaţi-vă, avem utilaje care sunt ghidate prin satelit, asta ce înseamnă? Tehnologie”, a subliniat Vasile.
Reprezentantul LAPAR consideră că şi în agricultură ca în orice domeniu al economiei este esenţială productivitatea muncii, nu doar pe angajat, ci şi pe utilaje. “Nu mai discută nimeni de randament, de productivitate a muncii. Este esenţială productivitatea muncii pe angajat, dar şi pe utilaje. Fermele din România sunt ferme care nu au o încărcătură corectă pe utilajele agricole. Sunt fie prea dotate din punct de vedere mecanic, fie sub-dotate. Nu avem strategie. Cum dăm noi fondurile europene pe utilaje agricole? Ferma vegetală trebuia să se dezvolte cu fermaă zootehnică. Aţi văzut Israelul cum a dat în folosinţă terenurile, acele deşerturi? Au dezvoltat în primul rând zootehnia, iar dejecţiile animale le-au dus pe nisipurile respective şi au creat materie organică. Pe urmă au venit cu sisteme de irigaţie şi au o agricultură performantă în deşert, iar noi ne tot văităm. De ce acolo, neavând nimic au făcut ceva, şi aici avem tot ce vrei şi nu putem face nimic? Avem un sistem hidrografic, unul dintre cele mai mari sisteme şi noi tot discutăm de secetă. Păi hai să vedem unde e. De-a lungul Dunării, păi de aici se pleacă cu irigaţiile de la Dunăre. Pe urmă avem râuri interne, trebuie să faci nişte baraje, barajul trebuie să-mi dezvolte energie verde, adică hidrocentrală sau micro-hidrocentrală…”, a punctat Nicu Vasile.
Nu în ultimul rând, acesta a subliniat că proiectul anunţat de ministrul Agriculturii, Florin Barbu, prin care statul român va asigura 7 milioane de hectare la secetă, este un mecanism bun despre care se vorbeşte de peste 30 de ani. “România având o climă temperatura temperat-continentală, cele 7 milioane de hectare sunt suprafeţele de teren supuse secetei excesive, iar ministrul Agriculturii a găsit o variantă bună. Discutăm deja de 30 de ani despre acest sistem, iar el avut curaj şi a făcut primul pas. Ministerul de Finanţe a oprit 3% din subvenţiile care reveneau fermierilor pentru fond de risc, iar Uniunea Europeană va veni cu încă 17 milioane de euro anual. Este un mecanism bun pentru agricultură”, a adăugat preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România.
În acest context, şeful LAPAR a concluzionat că situaţia din agricultura din punct de vedere al producţiilor agricole este mult mai rea în acest an decât anul trecut, dar în mod sigur trebuie luate măsuri şi pentru anul viitor. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), România a obţinut, anul trecut, o producţie de grâu de 9,635 milioane de tone, de pe o suprafaţă de 2,208 milioane hectare, în timp ce producţia de porumb boabe a fost de 8,522 milioane de tone de pe 2,373 milioane hectare. La recolta de floarea-soarelui, aceasta a fost de 2,028 milioane de tone, în 2023, şi a fost obţinută de pe o suprafaţă de 1,089 milioane de hectare.
Unii analişti intervievaţi, recent, de Reuters susţin că Uniunea Europeană se îndreaptă spre o recoltă mai mică de porumb în acest an, după ce seceta şi canicula au devastat culturile din România, fapt care a contracarat impulsul dat de ploile ce au căzut în vestul continentului. Organismele de prognoză şi-au revizuit semnificativ estimările referitoare la recolta de porumb a UE, până la 60 – 61 milioane de tone, sub recolta de anul trecut, care s-a situat la 63 milioane de tone, dar peste recolta de 53 de milioane de tone din 2022, când Europa a fost lovită de o secetă extinsă. Specialiştii se aşteaptă ca recolta de porumb a României să scadă cu aproximativ 30% faţă de cea de aproape 11 milioane de tone înregistrată anul trecut, iar analiştii de la Argus mizează pe o producţie de 7,5 milioane de tone în acest an, în timp ce firma românească AgroBrane ia în calcul o producţie de 7,7 milioane de tone.
