Fermierii din Republica Moldova intenționează să extindă suprafețele cultivate cu floarea soarelui și porumb, mărfuri pe care Ucraina le livra pe piața europeană Noul președinte al Camerei pentru Agricultură din Camera Deputaților, Adrian Chesnoiu, ales deputat în 6 decembrie, din partea PSD Olt, a formulat ieri, 13 ianuarie, pe pagina sa de facebook, o serie de acuzații la adresa ministrului Agriculturii, Adrian Oros ( PNL ), în contextul amânării recente de către guvernul Cîțu a aplicării legii 236/2020, care prevede acordarea unor prime de comercializare de până la 20.000 de euro producătorilor agricoli.
Chesnoiu îl acuză pe Oros ”că nu se oprește din a minți public fermierii” când afirmă că legea a fost amânată fiindcă avea ”inechități în aplicare”, motivele fiind altele și se regăsesc în chiar textul OUG, prin care guvernul a amânat alicarea legii.
”Una din marile promisiuni, devenită certitudine prin aprobarea legii 236/06.11.2020 (inițiatori – 66 parlamentari PNL) care prevede acordarea unei prime de comercializare pentru producătorii agricoli în valoare de maxim 20.000 Euro/an/beneficiar, în perioada 2021-2023, rămâne doar la stadiul de VORBE.
Guvernul PNL – USR a decis prin OUG 225/31.12.2020 – Amânarea intrării în vigoare a Legii 236/2020!
MOTIVELE AMÂNĂRII (citim în nota de fundamentare a OUG 225/2020 semnată de dl. OROS și dl. Cîțu):
- Pentru că dl. ministru Oros nu solicită premierului alocarea banilor necesari în bugetul de stat pentru anul 2021 (fie pentru că nu îl interesează, fie pentru că nu are forța politică necesară să-și impună punctul de vedere în interiorul guvernului de dreapta sau pentru că atunci când a inițiat legea nu a calculat impactul bugetarul și nu știe câti bani să ceară).
- Pentru că sprijinul prevăzut în lege reprezintă schemă de ajutor de stat și nu a fost notificată Comisia Europeană.
- Pentru că nu au fost întocmite de către Ministerul Agriculturii normele metodologice de aplicare ale legii până la data 31.12.2020 așa cum era prevăzut(tot de ei în lege)!” scrie peședintele Camerei Deputaților pe pagina sa de facebook.
Menționăm că argumentul adus public de Oros în ce privește prorogarea termenului de aplicare a legii de la 1 ianuarie 2021 la 1 ianuarie 2022 a fost preluat chiar de la Chesnoiu, în timpul audierilor de la comisie din decembrie 2020. Atunci, Chesnoiu a declarat: ”vă dau un singur exemplu despre ce se poate întâmpla după ce faci o analiză riguroasă a acestui act normativ: pui în balanță să dai 200 euro/tonă unui producător care face grâu și 200 euro/tonă unui producător de carne”. Aceasta ar fi o inechitate în lege, pe care ministrul a recunoscut-o implicit: ”dacă sunt lipsuri în lege, sperăm că le veți rezolva în această comisie”.
Dar legea, cu sau fără lipsuri, nu a mai fost aplicată de la 1 ianuarie 2021, fiind amânată un an, motivul real fiind presiunea uriașă resimțită de bugetul public, din cauza pandemiei Covid-19, dar și a altor factori, cum ar fi creșterea deficitului bugetar în 2020.
Ce ar fi însemnat pentru bugetul public aplicarea legii de la 1 ianuarie? O cheltuială uriașă, de peste 1 miliard de euro numai pentru cereale. Cam cât înghite agricultura României într-un an subvenții de la bugetul european.
Vă invit să facem câteva calcule. Reamintim că potrivit legii, prima de comercializare era de 200 euro/tonă/10.000 ouă, produsele eligibile fiind produsele agricole primare: legume, fructe, struguri, cereale, animale vii, păsări, lapte, ouă, miere de albine, ciuperci de cultură și hamei și produsele pescărești și de acvacultură. Un beneficiar ar fi încasat maxim 20.000 de euro dacă livra unui procesator și maxim 10.000 de euro dacă ar fi vândut direct consumatorului final.
Cât ar fi trebuit să vândă un fermier din sectorul vegetal ca să încaseze prima maximă de 20.000 de euro? 100 de tone de cereale. La o producție medie de 5 tone de cereale/ ha, ar avea nevoie să cultive 20 de ha. În România numărul explotațiilor care dețin peste 20 de ha este, potrivit Comisiei Europene, 29.150. Înmulțind 29.150 de exploatații cu 20.000 de euro rezultă numai pentru producătorii de cereale cu suprafețe de cel puțin 20 de ha o sumă totală de 583.000.000 de euro.
Dar eligibili sunt și cei care au sub 20 de ha, numai că nu pot obține prima maximă. Pot obține mai puțin. În România sunt 43.610 exploatații cu suprafețe între 10 și 20 ha. Să luăm în calcul o medie de 15 ha/exploatație. 43.610 x 15 x 5 = 3.270.750 tone cereale. Înmulțind cu 200 euro, cât este prima pentru o tonă, rezultă 654.150.000 de euro. Adăugați la 583.000.000 euro avem 1.237.150.000 de euro numai pentru cerele și numai pentru cei care dețin de la 10 ha în sus.
Haideți să calculăm și pentru lapte. În 2019, potrivit Eurostat, a fost livrată procesatorilor o cantitate totală de 1.125.300 tone de lapte de vacă. Înmulțit cu 200 euro/tonă rezultă 225.060.000 euro care ar fi trebuit acordați crescătorilor de vaci pentru lapte.
Ajungem la peste 1.500.000.000 de euro, cereale plus lapte. Și mai sunt destule produse pentru care s-ar fi acordat prime de comercializare. Suma totală ar fi sărit de 2 miliarde de euro în fiecare an. Având aceste calcule sub ochi, premierul Cîțu probabil s-a speriat și nu a ezitat să proroge termenul de aplicare a legii, chiar dacă legea aparține PNL și președintele Klaus Iohannis a promulgat-o la începutul lunii noiembrie 2020! Efortul bugetar ar fi fost, ați văzut, uriaș, într-un an plin de provocări.
Cel mai probabil știe și actualul președinte ale Comisiei pentru Agricultură ce sarcină mare ar fi însemnat pentru bugetul public aplicarea legii de la 1 ianuarie. Cu toate acestea, a revenit azi cu o nou mesaj pe facebook prin care promite că ”voi formula o solicitare către Avocatul Poporului pentru a ataca OUG 225/2020 la Curtea Constituțională!
Iar în momentul în care proiectul de lege pentru aprobarea acestei ordonanțe va veni în Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaților, vă asigur că în calitatea mea de Președinte voi face tot posibilul ca ea să fie respinsă și Legea 236/2020 să se aplice!
O să lucrez alături de toți colegii deputați din Comisia pentru Agricultură, indiferent de culoarea politică, pentru a corecta “incapacitatea” domnului OROS de a pune în executare legile acestei țări!”
Menționăm că în Comisia pentru Agricultură sunt 7 deputați de la PSD și 13 de la PNL, USRPLUS, UDMR și Minorități.
