Agricultura regenerativă: Cum păstrezi apa în sol fără irigații și fără să intri în faliment /Fermierii polonezi renunță la plug și irigații costisitoare și abordează strategii simple pentru a învinge seceta

Deși ultimele săptămâni au adus ploi în Polonia, începutul sezonului agricol a fost extrem de secetos. În regiunea Zamość, Marcin Gryn, un fermier care practică agricultura regenerativă, a reușit să mențină culturile în stare bună, fără irigații tradiționale. Secretul său? Sol sănătos, fără compactare, bogat în materie organică și fără intervenții agresive. „Apa cade oricum, mai devreme sau mai târziu. Întrebarea este dacă plantele rezistă până atunci”, spune Gryn pentru Farmer.pl.

Sezon agricol cu deficit sever de apă

Între 1 ianuarie și 1 mai, în zona sa au căzut doar 120 litri de apă pe metru pătrat — o cantitate care ar fi trebuit să fie distribuită pe parcursul iernii. Cu toate acestea, recoltele sunt într-o stare foarte bună. Fermierul subliniază importanța tehnologiilor care ajută plantele să supraviețuiască până la următoarea ploaie.

„Situația diferă mult de la o regiune la alta. Dar aici, în Zamość, nu am de ce să mă plâng. Tehnologiile fără arat și fertilizarea în profunzime sunt cheia supraviețuirii culturilor în ani secetoși.”

Fără irigații, cu rezultate mai bune

În cadrul Zilelor Naționale ale Câmpului de la Bratoszewice, Marcin Gryn a explicat cum fermele pot lupta cu seceta fără irigații. În zona sa, parcelele sunt înguste, lungi și neregulate, ceea ce face dificilă instalarea unor sisteme eficiente de irigare. A renunțat complet la irigațiile tradiționale și a optat pentru o soluție mai puțin costisitoare: conservarea apei de ploaie direct în sol. „Am căutat alternative. Și am găsit: nu mai pierdem apa prin scurgere sau evaporare, ci o păstrăm în pământ”, a explicat el.

Cum funcționează agricultura regenerativă

Agricultura regenerativă este un model agricol care urmărește refacerea fertilității naturale a solului și creșterea rezilienței la secetă, fără a depinde de sisteme de irigații costisitoare sau intervenții chimice intensive.

1. Tehnologia „no-till” (fără arat)
   Aceasta presupune renunțarea la arătura clasică, adică la întoarcerea mecanică a solului cu plugul. Aratul intens creează, în timp, un strat compact numit „talpă de plug” – o zonă dură, impermeabilă, care blochează pătrunderea apei și a rădăcinilor în adâncime.
   În schimb, tehnologia „no-till” păstrează solul cât mai puțin deranjat. Aceasta previne compactarea, păstrează porozitatea naturală a solului și permite apei să se infiltreze adânc, acolo unde se poate stoca și unde rădăcinile plantelor o pot accesa în perioadele secetoase.
2. Materia organică – fundamentul fertilității
   Materia organică este formată din resturi vegetale (paie, frunze, rădăcini), gunoi de grajd, compost și alte surse naturale. Odată descompusă de microorganisme, ea formează humusul – componenta care dă structură solului.
   >Un sol bogat în materie organică acționează ca un burete: reține mai multă apă, reduce evaporarea și hrănește bacteriile și ciupercile benefice. Acestea, la rândul lor, susțin sănătatea plantelor. „Este un fel de sursă regenerabilă de apă – nu o consumăm, ci o folosim rațional”, explică Marcin Gryn.
   Prin aceasta, Gryn subliniază că materia organică și structura sănătoasă a solului nu doar păstrează apa, ci o „regenerează” constant. Nu e nevoie să irigi cu apă de suprafață dacă știi cum să captezi și să păstrezi apa din ploi. Agricultura regenerativă folosește acest principiu: stochează resursele naturale direct în sol, pentru a fi disponibile plantelor atunci când au nevoie, fără pierderi inutile.

Practic, metoda lui este asta:

Nu mai ară. El evită arătura clasică pentru a proteja structura naturală a solului. Prin neperturbarea solului: nu distruge galeriile de aer și apă formate natural, evită compactarea adâncă (stratul dur numit „talpă de plug”) și păstrează microbii benefici și râmele la locul lor.

Apoi adaugă materie organică la suprafață, în loc să întoarcă solul. Lasă pe câmp resturi vegetale (paie, frunze, tulpini), adaugă compost sau gunoi de grajd bine descompus, iar aceste materiale formează un „mulci” protector la suprafață. Acest strat reduce evaporarea apei, hrănește microflora și se descompune treptat, formând humus.

Apoi însămânțează direct în solul acoperit, în loc să semene pe sol arat. Folosește semănători speciale care pot pătrunde prin stratul organic, iar semințele sunt plasate direct în solul umed și protejat. Astfel, nu se pierde umiditate, iar solul rămâne viu și activ.

Rezultatul este că solul devine mai fertil în timp, umiditatea este mai bine conservată. Astfel, se reduce nevoia de irigare și fertilizare chimică.

Aceasta este agricultura regenerativă: lucrezi cu natura, nu împotriva ei.

Un model pentru fermierii din Europa de Est?

Cazul lui Marcin Gryn poate deveni un exemplu și pentru alte regiuni afectate de secetă, inclusiv din România. În locul investițiilor în sisteme de irigații scumpe, el propune un model agricol durabil, bazat pe înțelegerea profundă a solului și conservarea apei.

„Nu irigăm, dar nici nu pierdem apa. O înmagazinăm acolo unde contează: în solul sănătos.”

Modelul său arată că este posibil să faci agricultură performantă fără să intri în faliment, chiar și în condiții climatice dificile. Agricultura regenerativă, bazată pe adaptare și respect față de sol, ar putea fi soluția pe termen lung la schimbările climatice din ce în ce mai vizibile.