Pe 7 iunie, comunitatea internațională marchează Ziua Mondială a Siguranței Alimentelor, un prilej de conștientizare asupra importanței unei alimentații sigure, accesibile și durabile.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Pentru sectorul agricol, această zi este mai mult decât o celebrare simbolică: este un apel la responsabilitate, de la fermă până la farfurie.
Agricultura, prima verigă în lanțul siguranței alimentare
Siguranța alimentelor nu începe în laborator sau în supermarket, ci în sol, în apă și în deciziile zilnice ale fermierilor. Modul în care sunt cultivate plantele, crescute animalele, gestionate inputurile și respectate bunele practici agricole influențează direct calitatea alimentelor care ajung pe masa consumatorului.
În acest context, fermierii români joacă un rol strategic în asigurarea securității alimentare naționale și europene. Investițiile în tehnologii sustenabile, trasabilitate, digitalizare și formare profesională sunt esențiale pentru a garanta produse curate, sigure și conforme cu standardele europene și internaționale.
În situația în care peisajul agricol este afectat de schimbări climatice, crize geopolitice și presiuni economice, riscurile de contaminare accidentală sau fraudă alimentară sunt mai ridicate ca niciodată. Combaterea acestora presupune o abordare integrată, în care toți actorii, de la fermier și procesator, până la autorități și consumatori, își asumă partea de responsabilitate.
Standardele de siguranță alimentară nu mai sunt opționale. Ele sunt coloana vertebrală a încrederii publice, a accesului pe piețele externe și a viitorului agriculturii moderne.
Când vorbim de o economie globalizată, reputația unui produs agricol se poate clădi în ani și se poate pierde în câteva ore.
„Siguranța alimentelor este treaba tuturor”
Aceasta este tema ediției din 2025, lansată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și FAO. În agricultură, acest mesaj se traduce printr-un angajament colectiv față de calitate, prevenție și transparență. Este momentul ca siguranța alimentelor să nu mai fie percepută ca o obligație impusă, ci ca o valoare adăugată, care diferențiază produsele românești și întărește încrederea consumatorilor.
Un viitor sigur începe azi
Ziua Mondială a Siguranței Alimentelor este un memento că fiecare decizie din lanțul agroalimentar contează. Fie că vorbim despre o fermă de familie, o cooperativă, un procesator sau un retailer, fiecare contribuie la un sistem alimentar care trebuie să fie sigur, sustenabil și rezilient.
Pentru ca România agricolă să prospere, este esențial să tratăm siguranța alimentelor nu ca pe un cost, ci ca pe o investiție în sănătate publică, competitivitate economică și dezvoltare rurală durabilă.
Siguranța alimentară, nutriția și securitatea alimentară sunt indisolubil legate.
Iată cum arată siguranța alimentară în cifre:
- Se estimează că 600 de milioane, aproape 1 din 10 persoane din lume, se îmbolnăvesc după ce au mâncat alimente contaminate și 420 000 persoane mor în fiecare an.
- 110 miliarde de dolari se pierd în fiecare an în productivitate și cheltuieli medicale rezultate din alimente nesigure, în țările cu venituri mici și medii.
- Copiii sub 5 ani poartă 40% din povara bolilor de origine alimentară, cu 125 000 de decese în fiecare an, susține who.int
Accesul la cantități suficiente de alimente sigure și hrănitoare este esențial pentru susținerea vieții și promovarea sănătății.
Alimentele nesigure care conțin bacterii, viruși, paraziți sau substanțe chimice dăunătoare provoacă peste 200 de boli, de la diaree la cancer. De asemenea, creează un cerc vicios de boli și malnutriție, afectând în special sugarii, copiii mici, vârstnicii și bolnavii.
De unde provin cele mai mari pericole alimentare
Bacterii
- Salmonella, Campylobacter și Escherichia coli enterohemoragică sunt unii dintre cei mai comuni agenți patogeni de origine alimentară care afectează milioane de oameni anual, uneori cu rezultate severe și fatale. Simptomele pot include febră, dureri de cap, greață, vărsături, dureri abdominale și diaree. Alimentele mai frecvent implicate în focarele de salmoneloză includ ouăle, păsările de curte și alte produse de origine animală. Cazurile de toxiinfecție alimentară cauzate de Campylobacter sunt cauzate în principal de laptele crud, păsările de curte crude sau insuficient gătite și apa potabilă. Enterohemoragica Escherichia coli este adesea asociată cu laptele nepasteurizat, carnea insuficient gătită și fructele și legumele proaspete contaminate.
- Infecțiile cu Listeriapot duce la avort spontan la femeile însărcinate sau la moartea nou-născuților. Deși apariția bolii este relativ scăzută, consecințele severe și uneori fatale ale Listeriei asupra sănătății, în special în rândul sugarilor, copiilor și vârstnicilor, le numără printre cele mai grave infecții alimentare. Listeria se găsește în produsele lactate nepasteurizate și în diverse alimente gata de consum și poate crește la temperaturi de refrigerare.
- Vibrio choleraepoate infecta oamenii prin apă sau alimente contaminate. Simptomele pot include dureri abdominale, vărsături și diaree apoasă abundentă, care duc rapid la deshidratare severă și, eventual, la moarte. Legumele crude și diferite tipuri de fructe de mare crude sau insuficient gătite au fost implicate în focarele de holeră.
- Antimicrobienele, cum ar fi antibioticele, sunt esențiale pentru tratarea infecțiilor cauzate de bacterii, inclusiv agenții patogeni de origine alimentară. Cu toate acestea, utilizarea lor excesivă și abuzivă în medicina veterinară și umană a fost legată de apariția și răspândirea bacteriilor rezistente, făcând tratamentul bolilor infecțioase ineficient la animale și oameni.
Virusuri
Unii viruși pot fi transmisi prin consumul de alimente. Norovirusul este o cauză frecventă a infecțiilor alimentare, care se caracterizează prin greață, vărsături explozive, diaree apoasă și dureri abdominale. Virusul hepatitei A poate fi transmis și prin alimente și poate provoca boli hepatice de lungă durată și se răspândește de obicei prin fructe de mare crude sau insuficient gătite sau produse crude contaminate.
Paraziți
Unii paraziți, cum ar fi trematodele transmise de pești, se transmit numai prin alimente. Altele, de exemplu teniile precum Echinococcus spp sau Taenia spp, pot infecta oamenii prin hrană sau prin contactul direct cu animalele. Alți paraziți, cum ar fi Ascaris, Cryptosporidium, Entamoeba histolytica sau Giardia, intră în lanțul trofic prin apă sau sol și pot contamina produsele proaspete.
Prioni
Prionii, agenți infecțioși compuși din proteine, sunt unici prin faptul că sunt asociați cu forme specifice de boli neurodegenerative. Encefalopatia spongiformă bovină (ESB sau așa-numita boală a vacii nebune) este o boală prionică la bovine, asociată cu varianta bolii Creutzfeldt-Jakob (vCJD) la om. Consumul de produse din carne care conțin materiale de risc specificate, cum ar fi țesutul cerebral, este cea mai probabilă cale de transmitere a agentului prionic la oameni.
Produse chimice
Cele mai mari preocupări pentru sănătate sunt toxinele naturale și poluanții de mediu.
Toxinele naturale includ micotoxine, biotoxine marine, glicozide cianogene și toxine care apar în ciupercile otrăvitoare. Alimentele de bază, cum ar fi porumbul sau cerealele, pot conține niveluri ridicate de micotoxine, cum ar fi aflatoxina și ocratoxina, produse de mucegaiul de pe cereale. Expunerea pe termen lung poate afecta sistemul imunitar și dezvoltarea normală sau poate provoca cancer.
Metalele grele, cum ar fi plumbul, cadmiul și mercurul, provoacă leziuni neurologice și renale. Contaminarea cu metale grele din alimente are loc în principal prin poluarea apei și a solului.
Alte pericole chimice din alimente pot include nucleotide radioactive care pot fi deversate în mediu din industrii și din operațiuni nucleare civile sau militare, alergeni alimentari, reziduuri de medicamente și alți contaminanți încorporați în alimente în timpul procesului.
Povara bolilor de origine alimentară
Povara bolilor de origine alimentară asupra sănătății publice și a economiilor a fost adesea subestimată din cauza subraportării și a dificultății de a stabili relații cauzale între contaminarea alimentelor și bolile sau decesele rezultate.
Urbanizarea și schimbările în obiceiurile de consum au crescut numărul de oameni care cumpără și mănâncă alimente preparate în locuri publice. Globalizarea a declanșat o cerere tot mai mare a consumatorilor pentru o varietate mai mare de alimente, ceea ce a dus la un lanț alimentar global din ce în ce mai complex și mai lung.
Din toate aceste motive, siguranța alimentară este o responsabilitate comună între diferitele autorități naționale și necesită o abordare multisectorială, unică în materie de sănătate, care să fie abordată în toate etapele lanțului alimentar.