Județul Vrancea a fost afectat, miercuri, de cel mai sever episod de grindină din acest an, cu efecte majore asupra culturilor agricole și bunurilor populației. Sistemul Național Antigrindină nu a fost operaționalizat în 2025, potrivit directorului de program în cadrul Unității de Combatere a Căderilor de Grindină (UCCG) Moldova II Vrancea, Ionuț Lazăr, citat de Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
El a subliniat că sistemul de combatere a grindinei a funcționat eficient timp de zece ani în județ, cu activitate demarată anual începând cu 15 aprilie, ceea ce în acest an nu s-a mai întâmplat.
Grindină cu diametrul de peste 3 cm
„Astăzi, 4 iunie 2025, județul Vrancea a fost lovit de cel mai sever episod de grindină din acest an. În zonele Vârteșcoiu, Odobești și Focșani s-au înregistrat căderi de grindină cu diametrul și de peste trei centimetri, care au produs pagube semnificative atât în rândul culturilor agricole, cât și asupra autoturismelor și gospodăriilor. Vorbim despre un fenomen cu impact major, în plin sezon agricol, care lasă în urmă pierderi greu de recuperat pentru mulți fermieri. În ultimii zece ani, în județul Vrancea, sistemul național de combatere a grindinei a funcționat cu eficiență dovedită, începând în fiecare an cu data de 15 aprilie. Acest an, însă, marchează o premieră periculoasă: pentru prima oară, sistemul nu a fost pus în funcțiune, iar fenomenul produs astăzi este o consecință directă a acestei inacțiuni”, a declarat Ionuț Lazăr.
O decizie influențată de fermieri care cred în teorii neverificate
Directorul UCCG Moldova II a explicat că decizia a fost influențată de un context birocratic și de „presiuni venite din partea unor fermieri care au ales să creadă în superstiții și teorii neverificate” și a atras atenția asupra urgenței unui dialog real între specialiști și autorități.
„Acum, când grindina lovește violent, vedem ce înseamnă, în mod concret, lipsa protecției împotriva fenomenelor extreme. Este nevoie urgentă de un dialog serios și responsabil între personalul tehnic al Sistemului Național Antigrindină și decidenții din cadrul Ministerului Agriculturii. Soluții există, inclusiv soluții tehnice pentru eficientizarea activităților de combatere, care pot echilibra opiniile divergente ale fermierilor și pot asigura o protecție reală în fața fenomenelor meteo extreme. Acest episod nu este un caz izolat, ci începutul unei serii de evenimente meteo extreme, specifice sezonului cald. Temperaturile foarte ridicate, combinate cu instabilitatea atmosferică accentuată, creează condițiile ideale pentru formarea norilor cu grindină de mari dimensiuni. Dacă nu acționăm rapid și responsabil, pagubele vor deveni normalul, nu excepția”, a mai spus Ionuț Lăzăr.
În 2024, sistemul a fost închis cu o lună și jumătate mai devreme, în septembrie, ceea ce a expus culturile agricole. Anul acesta, operațiunile ar fi trebuit să înceapă pe 15 aprilie, dar activarea întârzie, în lipsa unei decizii a autorității de reglementare în domeniu.
„Statul român a investit deja în acest sistem, iar oprirea lui ar însemna nu doar pierderi economice, ci și pierderea a 1.500 de locuri de muncă, ceea ce va genera majorarea ratei șomajului și plăți din partea statului. De aceea, e nevoie urgentă de clarificări și acțiuni concrete”, a mai subliniat Ionuț Lazăr.