Ziua mondială a biodiversității, sărbătorită în fiecare an pe 22 mai. Fondatorul mișcării Slow Food lansează un forum de dezbateri și solutii pentru speciile aflate în pericol. „Principalul responsabil este actualul sistem agroalimentar”

Într-un interviu acordat cotidianului citat, Petrini avertizează asupra consecințelor sociale și climatice ale pierderii biodiversității, precum migrațiile forțate din regiunile afectate, și atrage atenția asupra risipei alimentare și a impactului colosal al agriculturii industriale asupra emisiilor de CO₂.

„Pornesc de la o constatare amară: în această etapă istorică, cu toate schimbările și cataclismele în desfășurare, protejarea biodiversității ar trebui să fie percepută ca unul dintre cele mai importante obiective pentru viitorul planetei noastre. În schimb, din diverse motive, începând cu ceea ce Papa Francisc a numit Al Treilea Război Mondial pe bucăți, problema a trecut în plan secundar și nu primește atenția cuvenită din partea instituțiilor și a societății civile. Este o greșeală de neiertat, pentru că biodiversitatea este singura garanție de durabilitate pe care o putem transmite generațiilor viitoare”, spune Petrini.

El mai argumentează că principalul responsabil este actualul sistem agroalimentar actual. „Astăzi, 60% dintre mamifere sunt bovine de crescătorie, iar 70% dintre păsări sunt pui. În ceea ce privește plantele, 60% din necesarul nostru energetic provine din câteva varietăți de grâu, orez, porumb și cartofi. Acest model de producție ne-a făcut fragili, expuși șocurilor climatice și sanitare, și dependenți de îngrășăminte chimice și pesticide care poluează și afectează ecosistemele. Dar cauzele sărăcirii sunt aproape toate legate de activitățile umane.”

Este nevoie de o „inteligență ecologică colectivă”

„Se estimează că, de la începutul secolului trecut, s-au pierdut peste 60% din biodiversitate, din mii de motive. Dacă nu vom avea un patrimoniu adecvat de varietăți de specii care să compenseze ceea ce s-a pierdut, vom pune în pericol serios viitorul umanității, deja afectat de criza climatică”, spune Petrini în interviu. El amintește că unul din factorii

El pledează pentru o „inteligență ecologică colectivă”, care să pună biodiversitatea în centrul vieților noastre și al politicilor publice, nu doar în rezervații izolate. Soluția propusă este revalorizarea teritoriilor în care diversitatea biologică și culturală au coexistat în armonie de milenii.