FOTO: Dreamstime/Philip Bird
Gâștele sălbatice care iernează de-a lungul râului Olt în sudul judeţului Vâlcea au compromis peste 100 de hectare cultivate cu grâu, susţin fermierii din localitatea Drăgoeşti, care cer ajutor autorităţilor pentru a găsi o soluţie prin care să limiteze pierderile, transmite Agerpres.
Agricultorii din localitate care au terenuri lângă barajul de pe râul Olt spun că se confruntă cu această problemă de câţiva ani, numărul gâştelor sălbatice care tranzitează zona fiind de la an la an tot mai mare, la fel ca şi pagubele pe care le provoacă păsările.
“Vin în număr foarte, foarte mare şi trag inclusiv până la rădăcină grâul. Să zic undeva la 10-15% pe puţin din cultură e afectată. Şi nu e numai anul acesta. Şi în anii trecuţi a fost acelaşi lucru. De patru, cinci ani numai aşa ne confruntăm cu problemele astea. Nu am luat niciodată despăgubire pentru că am auzit că sunt protejate, dar la un moment dat trebuie făcut ceva că avem pierderi foarte mari”, a declarat Marian Maria, fermier care are câteva hectare de teren cultivate cu grâu în zonă.
Fără despăguburi
Oamenii susţin că nu mai au soluţii pentru a combate aceşti dăunători înaripaţi, pe lângă faptul că nici despăgubiri de la APIA nu primesc pentru că nu au fost prevăzute, cel puţin în ultimii doi ani, programe în acest sens.
“Nu arată prea bine grâul. Acum începe să plece un pic în vegetaţie, dar cred că 15 spre 20% e terminat de gâşte. Pericolul este că grâul nu apucă tot la adâncime, mai rămâne şi mai la suprafaţă, iar gâsca atunci când el încolţeşte şi răsare un pic îl ia în cioc cu totul şi din start e pierdere. Sunt multe… Tarlaua e neagră când se lasă pe câmp. Nu se mai vede grâul, se văd numai gâştele. Am încercat tot felul de metode, cu sperietori, am mai venit cu maşinile noaptea, dar s-au obişnuit cu ele. Mai veneau şi înainte, dar parcă erau mai puţine. Acum când te uiţi pe cer sunt mii. Ce să mai, e prăpăd cu ele.
În urmă cu câteva săptămâni, la congresul fermierilor olteni de la Drăgăşani au venit de la Ministerul Agriculturii şi domnul primar a ridicat problema aceasta. Ni s-a spus însă că sunt protejate şi noi nu putem lua nicio măsură. Deci, măsurile care se iau trebuie luate tot de sus de undeva, ori cu ceva să ne despăgubească, dar ceva trebuie să se întâmple”, adaugă un alt fermier din localitate.
Situația, cunoscută de autorități
Reprezentanţii autorităţilor locale din Drăgoeşti au declarat că ştiu destul de bine care este situaţia fermierilor. Administraţia a primit mai multe sesizări cu privire la pagubele pe care le-au produs gâştele sălbatice şi se pregătesc să sesizeze mai departe instituţiile abilitate ca să constate aceste distrugeri din câmp.
“Per total, la toţi fermierii, sunt aproximativ o sută şi ceva de hectare unde grâul e devastat de gâştele sălbatice. Sunt vreo cinci, şase fermieri mari, care muncesc sute de hectare, dar nu peste tot e mâncat. S-a mâncat pe unde a fost câmp deschis, pentru că acolo unde există gardurile vii încă nu mănâncă pentru că le e frică de vânători, le e frică de vulpi, le e frică de şacali şi nu se apropie.
Deci, unde e gardul viu nu e mâncat şi grâul are undeva la 10 centimetri. Unde e câmp, gâsca l-a smuls cu totul din pământ şi vedeţi că pământul este negru. E o problemă de vreo cinci, şase ani şi problema este că pe fiecare an se înmulţesc. Vin din ce în ce mai multe şi nu mi se pare normal ca fermierul să bage bani în pământ. Deocamdată nu am făcut instituţional niciun demers, dar aştept să vină toţi fermierii afectaţi şi vom face cu siguranţă demersurile mai departe ca să-i ajutăm”, a precizat primarul comunei Drăgoeşti, Dorinel Boncan.
Studii pentru a evalua pagubele
Localitatea Drăgoeşti are o parte din terenurile agricole incluse în aria de protecţie specială avifaunistică Sit Valea Oltului Inferior (ROSPA0106), parte a reţelei europene de protecţie a ariilor naturale “Natura 2000”, care se află în monitorizarea Societăţii Ornitologice Române (SOR). Reprezentanţii acestui ONG susţin că numărul gâştelor, cele mai multe gârliţe mari, care ajung pe râul Olt este însă mic, de câteva mii, comparativ cu alte regiuni din ţară (sud-estul României), iar prezenţa lor în zonă ar putea fi chiar benefică culturilor de toamnă.
“De exemplu, când sunt episoade foarte reci şi grâul îngheaţă şi începe să se îngălbenească, chiar e bine să fie mâncat de gâşte, pentru că aşa planta nu moare. Gâsca mănâncă doar vârful care este îngălbenit, dar ea nu scoate toată planta. Şi am avut colegi care au povestit că au fost fermieri care au avut recoltă mai bună din zonele unde a mâncat gârliţa. Chiar în prezent, fac un studiu în insula Marea Brăilei să vedem ce pagube produce gâsca, adică cât poate afecta – 10, 100% din recoltă.
Avem un coleg care în 2002 a făcut un studiu din care a reieşit că între 17 şi 30%, care era foarte mult faţă de alte ţări unde s-a mai făcut un astfel de studiu – în Germania, în Marea Britanie, în Bulgaria – şi din această cauză vrem să replicăm studiul şi în România ca să avem ce să le spunem oamenilor. Clar că uneori gâsca produce pagube, dar trebuie să avem şi la ce să ne raportăm. De regulă ele nu distrug cultura şi atunci fermierul ar putea doar să aibă o producţie mai scăzută în momentul în care se recoltează, adică în loc să scoată 1.000 de kilograme la hectar, scoate 950 de kilograme la hectar”, a explicat Emil Todorov, biolog în cadrul SOR.
Vânătoarea nu e o soluție
Gârliţa mare este o specie care nu este protejată de lege, astfel că pentru a o combate fermierii pot solicita ajutorul vânătorilor, deşi specialiştii SOR nu recomandă ca soluţie vânătoarea lor.
“În momentul în care le vânezi, le deranjezi şi în loc să stea concentrate într-un singur loc, se separă în stoluri mai mici şi se împrăştie în mai multe zone pentru că încearcă să scape de vânători. În alte ţări, de exemplu, sunt compensaţi fermierii din zonele tampon, lângă locurile unde gâsca doarme, iernează şi atunci şi pierderile sunt numai în acele zone, nu răspândite aşa cum sunt în România”, a mai spus reprezentantul Societăţii Ornitologice Române.
În ultimii doi ani, Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi (AJVPS) Vâlcea, cea care are în administrare fondul cinegetic din zona Drăgoeşti a fost solicitată de fermierii din zonă şi a organizat vânători de gâşte, dar fără prea mare efect, spun fermierii locali. Sezonul de vânătoare la gâştele sălbatice începe pe 15 octombrie şi se termină pe 15 februarie, cota zilnică fiind de 10 exemplare de vânător.
