Valorificarea mierii a devenit tot mai dificilă, atât în România, cât şi la nivel european / Ioan Fetea, președintele ACA: „În ultimii doi-trei ani de zile, apicultura a avut mult de suferit din cauza schimbărilor climatice, a secetei”

Valorificarea mierii a devenit tot mai dificilă, atât în România, cât şi la nivel european, iar preţurile modice la care se vinde acest produs nu acoperă nici jumătate din preţul de producţie al apicultorilor, a declarat, vineri, la Târgul Naţional al Mierii, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea.

„În ultimii doi-trei ani de zile, apicultura a avut mult de suferit din cauza schimbărilor climatice, a secetei, iar toate efectele care au urmat acestor condiţii au determinat apicultorii să facă cheltuieli deosebite pentru a menţine în viaţă familiile de albine, nu pentru a face producţie. Dacă ne referim la producţie, este o problemă foarte dificilă valorificarea produsului miere atât în România cât şi la nivel european. Chiar dacă s-au realizat producţii mici de miere, nu putem să le valorificăm decât la preţuri modice, nişte preţuri care nu acoperă nici jumătate din preţul de cost, din preţul de producţie al fiecărui apicultor. Cheltuielile sunt mari, s-au scumpit combustibilii, energia, salariile, impozitele, taxele, mijloacele de transport sunt taxate mai puternic şi aşa mai departe. Toate aceste cheltuieli afectează în mod deosebit veniturile apicultorilor”, a precizat Ioan Fetea, transmite Agerpres.

Acesta a subliniat că în pofida acestor greutăţi, „apicultorii au rămas legaţi de această insectă” şi continuă să-şi desfăşoare activitatea, pentru că „fiecare dintre noi am pornit în această activitate din dragoste faţă de albină”.

„Problemele pe care le discutăm sunt multiple, multe dintre ele de peste 10-15 ani. (…) Chiar dacă o parte dintre ele s-au rezolvat, au apărut altele pe care le tot discutăm an de an şi multe dintre ele nu se rezolvă şi nici nu sunt perspective imediate de a se rezolva. Problemele sunt generale pentru Europa, nu le avem doar noi”, a avertizat el.

Fetea i-a îndemnat pe consumatori să se apropie de produse naturale ale apicultorilor români, chiar dacă sunt mai scumpe decât cele care vin din import.

„Îndemn consumatorii să se apropie de aceste produse naturale, chiar dacă sunt mai scumpe faţă de cele care vin din import, măcar avem garanţia că sunt de calitate şi au şi un efect terapeutic, pe lângă medicamentele pe care le folosim în diferite afecţiuni. De asemenea, trebuie să învăţăm şi copiii de mici să consume acest produs, pentru că la programul “Mierea în şcoli” nici nu vreau să revin, deja este o ruşine naţională, pentru că de 18 ani există lege, dar nu se aplică această legislaţie privind consumul de miere în şcoli”, a adăugat preşedintele ACA.

La rândul său, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS) “Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, Valeriu Tabără, şi-a exprimat îngrijorarea faţă de înfloritul foarte timpuriu şi de şocurile termice care pot să apară, fenomenele fiind extrem de periculoase pentru albine.

„Ne uităm cu îngrijorare la ceea ce se întâmplă în natură. Este vorba de aceste schimbări climatice şi iată că am văzut primele albine zburând, deşi nu suntem nici măcar la jumătatea lunii martie. Dacă este bine sau rău, rămâne de văzut.

Cert este că noi ne punem problema mereu (…) ce înseamnă înfloritul acesta foarte timpuriu, temându-ne puţin de ceea ce poate urma: şocurile termice. Aici va trebui să găsim soluţii în viitor ca sursele de miere să poată să acopere fiecare interval al unui an de activitate (…) Este absolut necesar să se continue programele apicole nu pentru un an, ci programele apicole care să aibă o acţiune multianuală, pentru că numai aşa poţi să-ţi faci un plan de afaceri, să te bazezi pe anumite resurse, poţi să ajungi la obiectivele pe care ţi le fixezi. Vreau să spun fără nicio reţinere: România este una din sursele de miere naturale de certă valoare. Prea suntem undeva în jos şi poate că nu întotdeauna facem ceea ce ar trebui să facem ca să-i mărim valoarea şi să dăm mai multă încredere celor care consumă” a subliniat Valeriu Tabără.

De asemenea, preşedintele filialei judeţene Ilfov şi a municipiului Bucureşti din cadrul ACA, Marian Pătraşcu, a transmis consumatorilor să nu se uite la preţ când cumpără mierea românească, pentru că acesta nu reflectă nici pe departe munca şi cheltuielile apicultorilor.

„Ar fi bine – şi nu spun un slogan patriotic – să consumăm produsele stupului din România, ale apicultorilor români. De multe ori am spus-o şi mă repet: mierea românească are acea particularitate, pe lângă aroma florilor, dulceaţa, nectarul are şi acel gust sărat, dat de sudoarea apicultorului şi în ultimii ani mierea este din ce în ce mai sărată. Recomand tuturor românilor şi nu numai să consume această miere bună, adevărată. Să nu ne uităm la preţ, pentru că preţul este departe de a reflecta munca şi cheltuielile pe care pe care le facem. Ar fi păcat să nu ducem mai departe această activitate”, a punctat Marian Pătraşcu.

Totodată, preşedintele Comitetului Sectorial Agricultură Piscicultură şi Pescuit din România, Carmen Burtea, a anunţat că a fost transmis spre revizuire, „cu prioritate zero”, standardul ocupaţional de apicultor.

„Vin către dumneavoastră cu o veste bună, împreună cu conducerea am reuşit să introducem cu prioritate zero la revizuit standardul ocupaţional de apicultor. De asemenea, l-am introdus şi în strategia pentru locuri de muncă verzi până în 2036, astfel încât toţi colegii mei de aici de pe platou să poată să aibă un cadru legal, să vină către dumneavoastră cu cele mai bune măsuri.(…) Mi-aş dori să vă văd nu numai pe câmpuri, lângă fermieri, ci aş vrea să vă văd cu stupine şi în mediul urban şi sper ca acest lucru să se întâmple cât de curând, pentru că avem ceva “pe ţeavă”, ca să zic aşa”, a spus ea.

Prezentă la evenimentul organizat de ACA pe platforma Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Apicultură din Băneasa, ambasadorul Austriei în Romania, Ulla Krauss-Nussbaumer, a transmis că exemplul vienez de apicultură urbană poate fi urmat şi la Bucureşti.

„Sunt foarte încântată să fiu aici şi să descopăr că această relaţie între albine şi miere este la fel ca relaţia între România şi Austria. Consider că această relaţie se va dezvolta şi mai mult pe baza exemplului vienez – albina în oraş. Sinceră să fiu nici nu ştiam de acest lucru acum câţiva ani, credeam că este o glumă, dar am putut constata că nu este. Faptul că la Viena pe majoritatea hotelurilor se află stupii, iar în momentul când te duci la masa de dimineaţă, ai mierea de deasupra clădirii, este nemaipomenit.  Este interesant că vienezii preferă mierea vieneză şi în acelaşi timp turiştii sunt extrem de plăcut impresionaţi să poate consuma mierea din locaţia respectivă şi pleacă şi cu mierea vieneză acasă”, a explicat ambasadorul Austriei.

Prezent la Târg, Matthias Kopetzky din Austria, apicultor profesionist şi expert în criminalitate economică, a invitat apicultorii români să se inspire din modelul vienez de a ţine albine în zona urbană şi chiar în zonă organică.

„Albinele au o tradiţie în Viena de câteva sute de ani, de la Maria Tereza încoace, şi avem un foarte interesant model cum se pot ţine albine în zona urbană şi mierea să fie de asemenea organică. Totul este posibil”, a adăugat Kopetzky.

Bucureştenii sunt aşteptaţi, de vineri până duminică, la ediţia de toamnă a Târgului Naţional al Mierii, eveniment organizat de Asociaţia Crescătorilor de Albine din România (ACA) pe platforma Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Apicultură din Băneasa.