Sursa foto: PX Here
Mecanismele de acordare a subvenţiilor în Uniunea Europeană ar trebui regândite, iar măsurile care pun presiune pe fermierii români, legate de Green Deal, să fie ridicate, a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, transmite Agerpres.
“Mecanismele de acordare a subvenţiilor în UE ar trebui regândite. Trebuie ridicate măsurile care sunt puse ca şi presiuni pe Green Deal pentru fermierii români. Nu putem compara România cu Finlanda, care are 100.000 de hectare teren arabil, iar restul sunt păduri sau păşuni. Dacă vorbim de biodiversitate, dacă vorbim de eco-scheme pe mediu, diferenţele între statele Uniunii Europene sunt altele. Dacă vorbim de România, care are 9 milioane de hectare, cred că Uniunea Europeană, pe pachetul pe care ni-l dă pentru a finanţa fermierii pe fonduri europene pentru FEGA – plăţi directe, ar trebui să lase politica statului să şi-o facă fiecare. Nu poţi să-mi spui 40% din sumele care pe le primeşti pe fonduri europene să fie ecoscheme pe mediu, pentru că eu, România, nu mă compar cu Finlanda, aşa cum spuneam, când au 100.000 de hectare teren arabil şi 3 milioane păşuni sau 4 milioane păşuni sau restul păduri”, a spus Barbu.
Acesta a precizat că, dacă lucrul acesta nu se va întâmpla în următorii 3 ani, Europa va avea probleme nu numai în agricultura, ci în toate domeniile.
“Cred că am văzut cu toţii ce s-a întâmplat în iarnă, când eu am propus Comisiei Europene modificarea regulamentului ca fermierii să nu mai lase 4% pârloagă şi toţi au ieşit în stradă şi până la urmă a fost o premieră la nivelul Comisiei Europene ca un regulament în primul an strategic să fie modificat şi fermierii să nu lase 4%. Dacă se va mai merge în continuare cu aceste condiţionalităţi ale fermierilor români, eu pe Europa nu o văd bine şi nu numai în agricultura, în toate domeniile”, a subliniat oficialul MADR.
În opinia sa, fiecare stat membru ar trebui să îşi ia singur deciziile, iar acest lucru ar trebui stabilit ca politică agricolă.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
“Lucrurile acestea ar trebui stabilite ca politică agricolă. Laşi fiecare stat să-şi ia decizii, bineînţeles, notifici, stai de vorbă, discuţi, dar nu poţi să treci într-un regulament, să pui anumite condiţii pentru toate ţările când ele au geografic diferenţe enorme, sunt diferenţe enorme între state. Practic, orice modificare de regulament se face de către Comisia Europeană, unde şefii de stat trebuie să ia decizia finală. Noul comisar pe agricultură pare deschis, dar vă spun că în 2 ani de zile de când sunt ministru al Agriculturii, dacă aveam un preşedinte de stat care dă verdictul final Comisiei Europene pe anumite modificări de regulament, România era departe. Degeaba mă zbat eu la nivel de ministru şi încerc să fac toate lucrurile acestea, dacă decizia se ia la nivel de Comisie Europeană, unde şefii de stat au ultima decizie”, a explicat Barbu.
Potrivit sursei citate, cea mai importanta urgenţă în Consiliul Uniunii Europene este în prezent modificarea Directiva 633 privind practicile comerciale neloiale.
“Deja se discută la nivelul Comisiei, în Consiliul de Miniştri – Agrifish, modificarea directivei 633 privind practicile comerciale neloiale. Dacă lucrurile acestea vor intra într-o direcţie corectă şi această directivă va fi modificată de Comisia Europeană, eu vă spun că fermierii români şi procesatorii români au costuri de producţie mai bune ca toţi din Europa. Vom avea costuri mai mici ca ei şi vom deveni o concurenţă puternică pentru ei în toate statele din Uniunea Europeană, pe partea de export”, a precizat Florin Barbu.
Acesta a subliniat că, în prezent, aşteaptă un raport al Consiliului Concurenţei pentru anumite categorii de produse, pentru a vedea dacă există practică comercială neloială între adaosul comercial practicat la produsele procesate în România şi la cele care vin din import.
“Eu aştept raportul Consiliul Concurenţei pentru cele 12 categorii de produse şi vă punem lista la dispoziţie pentru a vedea dacă există practică comercială neloială între practicarea adaosului comercial pe ce este procesat în România şi pe ce vine din import. E un lucru foarte important pentru noi ca analiză, pentru că, dacă identificăm aceste practici comerciale neloiale, trebuie să ne luăm măsuri de siguranţă. Iar măsurile de siguranţă în România nu se pot face decât juridic, pentru că s-a mai întâmplat acum 3 ani, printr-un acord verbal încheiat între procesatori şi magazinele de retail pe lapte şi, neavând cadru juridic, aşa cum am făcut noi pe lanţ, procesator – retail cu adaos limitat, toată lumea s-a dus la fermieri şi a scăzut preţul la poarta fermei la lapte. Dacă ai un adaos limitat pe tot lanţul, normal că dacă vrei un profit mai mare te duci şi ceri materia primă la un preţ mai mare ca să poţi să aplici acel adaos comercial limitat şi să ai un profit mai mare, pentru că în sectorul de lapte, în sectorul de panificaţie, 80% din cheltuieli reprezintă materia primă”, a explicat el.
Întrebat care sunt intenţiile după data de 30 iunie, când expiră măsura de plafonare a adaosului comercial, Barbu a spus că încă nu au fost discutate măsurile, însă este convins că la nivelul CE se va modifica Directiva 633 privind practicile comerciale neloiale, respectiv acelaşi adaos comercial practicat pe toate produsele agroalimentare indiferent de provenienţă, interzicerea refacturării în magazinele de retail şi limitarea la raft.
“Vreau să vă spun că la nivelul Comisiei Europene şi inclusiv comisarul european pe agricultură au lăudat România pentru măsurile luate. Suntem singurul stat care a impus acte normative corecte privind practicile comerciale neloiale. Mai mult de atât, am avut o întâlnire la solicitarea comisarului european şi am discutat de Directiva 633 privind modificarea acesteia şi vor să o modifice la nivelul Comisiei Europene şi în Consiliul de Miniştri, astfel încât să fie practicat acelaşi adaos comercial pe aceeaşi categorie de produse în toate statele. În al doilea rând, le-am explicat că este un mit ceea ce spuneau ei că se vinde sub preţul de producţie. Nu, se vindea peste preţul de producţie, dar retailul de România făcea refacturare. Prin refacturare ia anumiţi bani procesatorului pe anumite prestări de servicii, precum taxă la raft, publicitate cu produsul etc. Chiar dacă de la procesator pleca cu 7 lei şi punea un adaos comercial de 2 lei, retailerul îi făcea apoi refacturare pe alte servicii de 2 lei şi practic atunci se ducea sub costul de producţie. De aceea am propus comisarului ca pe lângă adaosul comercial practicat pe aceeaşi categorie să fie egal în toate statele UE, refacturarea să fie interzisă la produsele agroalimentare şi atunci piaţa se va regla”, a adăugat oficialul MADR.
Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază, o măsură luată în august 2023 de România pentru combaterea creşterii excesive a preţurilor şi care viza 14 grupe de produse alimentare, a fost continuată în 2024, însă lista a fost extinsă la 20 de produse. Analizele autorităţilor au consemnat că produsele s-au ieftinit cu procente între 8% şi peste 28%.
În toamna anului trecut, ministrul Agriculturii a anunţat că vrea ca toate produsele procesate în România să beneficieze de plafonarea adaosului comercial, însă măsura a stârnit reacţii contradictorii, fiind contestată nu doar de federaţiile patronale din industria alimentară şi marile reţele comerciale, ci şi de mediul de afaceri şi asociaţiile producătorilor agricoli.
În acest context, Barbu a propus o monitorizare a preţurilor alimentelor, a adaosurilor comerciale şi accesului produselor româneşti pe rafturile retailerilor până la 31 decembrie 2024 de către un comitet format din reprezentanţi ai MADR, Consiliului Concurenţei şi din zona de retail şi procesare, însă la finele lunii decembrie s-a decis ca măsura privind plafonarea adaosului la alimentele de bază să fie prelungită până la data de 30 iunie 2025.
