Deși circulă des mitul conform căruia Thomas Jefferson ar fi introdus pastele în Statele Unite, acesta nu este chiar adevărat. Jefferson, care a fost un mare admirator al bucătăriei europene și a trăit câțiva ani în Franța ca ambasador al SUA, a dezvoltat o pasiune pentru mâncărurile europene, inclusiv pentru paste.
Jefferson a adus o mașină de făcut paste din Italia în 1789 și chiar a documentat o rețetă pentru „macaroni” în jurnalele sale. Totuși, pastele erau deja cunoscute în SUA înainte de acțiunile sale, dar Jefferson a contribuit într-adevăr la popularizarea lor printre americani, mai ales în rândul celor din înalta societate. De asemenea, s-a implicat în promovarea altor preparate europene, precum brânzeturile, vinul și înghețata.
Jefferson a adaptat și a popularizat un tip de paste cunoscut ca „macaroni” (ceea ce se referă, în mod vag, la orice formă de paste tubulare la acea vreme). Jefferson a fost atât de fascinat de aceste paste încât a schițat el însuși un aparat de făcut paste și a scris o rețetă simplă de paste în jurnalul său.
El recomanda ca aluatul să fie frământat și întins într-o foaie subțire, apoi tăiat în forme, de obicei tuburi mici, care ar putea fi gătite și servite cu brânză. Astfel, a apărut un fel de macaroni cu brânză simplu (ceea ce a devenit ulterior „mac and cheese”), un fel de mâncare extrem de comun astăzi. Jefferson a dat detalii despre fierberea pastelor și despre amestecul acestora cu brânză.