ICCJ a decis că indemnizaţia de hrană nu intră în baza de calcul a indemnizaţiei de concediu de odihnă pentru funcţionarii publici şi personalul plătit din fonduri publice

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, luni, că indemnizaţia de hrană nu trebuie inclusă în baza de calcul a indemnizaţiei de concediu de odihnă a personalului contractual plătit din fonduri publice şi a funcţionarilor publici.

Hotărârea a fost luată după ce Curtea de Apel Braşov a sesizat ICCJ cu această chestiune, transmite News.ro.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul declarat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov şi a stabilit că: „Indemnizaţia de hrană reglementată de art. 18 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, nu intră în baza de calcul al indemnizaţiei de concediu de odihnă cuvenită personalului contractual plătit din fonduri publice şi funcţionarilor publici”.

Decizia este obligatorie.

Curtea de Apel Braşov a solicitat ICCJ să se pronunţe asupra următoarei probleme de drept, soluţionată diferit de instanţe: „Dacă – în interpretarea şi aplicarea art. 150 din Codul muncii, art. 7 din HG nr. 250/1992, art. 22 din OG nr. 6/2007, art. 23 din OG nr. 10/2008 – indemnizaţia de hrană, reglementată de art. 18 din Legea nr. 153/2017, intră în baza de calcul a indemnizaţiei de concediu de odihnă cuvenită personalului contractual plătit din fonduri publice şi funcţionarilor publici”.

„Problema de drept a creat practică judiciară divergentă la nivelul instanţelor naţionale, inclusiv la nivelul secţiilor civile şi de contencios administrativ ale Curţii de Apel Braşov, cea care a sesizat ICCJ. Punctul de vedere al Colegiului de conducere al Curţii Braşov a fost în sensul că indemnizaţia de hrană nu trebuie inclusă în baza de calcul a indemnizaţiei de concediu de odihnă a personalului contractual plătit din fonduri publice şi a funcţionarilor publici, sesizând ICCJ cu recursul în interesul legii pentru clarificarea problemei de drept”, a precizat ICCJ.

Pentru a se asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către toate instanţele judecătoreşti, colegiile de conducere ale Curţilor de Apel au îndatorirea să ceară Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să se pronunţe asupra problemelor de drept care au fost soluţionate diferit de instanţele judecătoreşti, a arătat sursa citată.

Sursa foto: Rawpixel