Lucrarea de doctorat în sociologie despre Noua Bucătărie Românească, scrisă de Adriana Sohodoleanu și apărută în decembrie la Editura GastroArt, se află pe lista scurtă de nominalizări pentru premiul pentru cea mai bună carte culinară din sau despre Europa de Est la prestigioasele premii Gourmand World Cookbook. Volumul este comercializat exclusiv prin rețeaua de librării Cărturești.
Concursul a fost înființat în 1995 de către Edouard Cointreau și recompensează, printre altele, cele mai bune cărți de gastronomie, tipărite sau digitale, din întreaga lume. În Europa, aceste premii sunt denumite adesea Oscarurile pentru industria gastronomică.
Anul trecut, volumul „Zămuri – supe, zupe și năcreli; rețete ardelenești din bătrâni” de Mircea Groza, apărut tot la editura GastroArt, a fost nominalizat la două categorii: „Food Heritage book” și „Eastern Europe book”, și a reușit să câștige premiul pentru cea mai bună carte din Estul Europei.
„Ce e nou în Noua Bucătărie Românească” este lucrarea de doctorat în sociologie a Adrianei Sohodoleanu. Teza analizează principalele direcții de modernizare a bucătăriei autohtone și prezintă concluziile unei cercetări de aproximativ 5 ani, în care autoarea a intervievat majoritatea chefilor care au contribuit la schimbarea peisajului culinar de la noi și a participat la diverse experiențe gastronomice locale relevante. Cartea include și câteva rețete propuse de unii dintre cei mai cunoscuți bucătari români.
Noua Bucătărie Românească este forma locală a unui fenomen internațional ce gravitează în jurul Noii Bucătării Nordice, care a accelerat tendințele culinare naționaliste sau regionale în întreaga lume. În România, termenul de „nouă bucătărie” a început să fie folosit mai întâi în București, cu o frecvență relativă din 2018, dar impactul său este încă redus. Cele douăsprezece restaurante identificate au făcut obiectul unei cercetări empirice întinse pe parcursul a patru ani. Lucrarea arată că aceste restaurante apar ca proiecte de autor, opuse unor practici culinare standardizate în deceniile comuniste și persistente încă în prezent. Inițiatorii lor susțin că și-au asumat responsabilitatea performării unei bucătării românești alternative, care să arate bogăția, tradiția și potențialul mâncării românești. Datele colectate conduc la concluzia că noile restaurante își creează câmpul prin performarea localului și respecificarea autenticității. Mecanismele angajate sunt discursul identitar și rețetarul local. Bucătarii acordă atenție exclusiv ingredientelor și practicilor locale ca expresie a moștenirii culturale tangibile și intangibile, recuperând și promovând acelea dintre ele care reprezintă, sugerează, semnifică locul, terroir-ul, comunitatea. Ei creează, la nevoie, un imaginar pozitiv identitar asociat bucătăriei românești prin exploatarea ingredientelor și rețetelor care au asociate amintiri, povești, tradiții și referințe istorice, cu potențial de a activa sentimente de mândrie națională și nostalgie. Restaurantele analizate explorează relația dintre moștenire și mâncare, văzând în aceasta o datorie și o oportunitate, adresând astfel seturi de parametri conflictuali.
„Consider că Noua Bucătărie Românească este atât o continuitate istorică, cât și o ruptură de trecut. Mișcarea, deși relativ browniană, își construiește câmpul apelând la resurse materiale precum ingrediente locale de sezon, rețete micro-locale și resurse simbolice precum tradiții, istorii și amintiri, prin care patrimonializează conceptul de local. Noua Bucătărie Românească narează localul performativ și teatral, propunând o experiență la un preț accesibil unei clase cu surplus de capital economic și cultural. Ea are o contribuție pozitivă la dezvoltarea comunității gastronomice locale și, deși este influentă, nu străpunge (încă) granițele comunității foodie. Făcând parte din eforturile disparate ce țintesc îmbunătățirea serviciilor și a imaginii țării, atât pe plan intern cât și, sau în special, extern, rămâne de văzut în ce măsură aceste restaurante pot crea o schimbare printre clasa de mijloc vizată. Acest aspect, precum și modurile în care percepe consumatorul noua ofertă culinară, rămân ca teme viitoare de cercetare care să contribuie la aprofundarea cunoașterii Noii Bucătării Românești”, a declarat Adriana Sohodoleanu.
Adriana Sohodoleanu, doctor în sociologie din 2021, este gastronom. Teza sa de doctorat, care a analizat fenomenul Noii Bucătării Românești, o validează ca cercetător, iar experiența sa de proprietar de cofetărie artizanală îi asigură ancorarea practică în munca de laborator și în industrie. Adriana a contribuit cu articole la publicații precum Oxford Food Symposium’s Proceedings, Dilema Veche, Iscoada, Zile și Nopți și altele. Eseurile ei explorează conexiunile dintre mâncare și societate, atrăgând atenția asupra modurilor complexe în care cultura alimentară se împletește cu contexte socio-politice mai largi. Adriana este coautor al unei cărți de rețete de deserturi istorice, alături de Cosmin Dragomir, și are intervenții săptămânale la Radio România Cultural sub umbrela proiectului său Cultura la farfurie, care cuprinde și prelegeri la Fundația Calea Victoriei, cine culturale în colaborare cu chefi și somelieri, degustări etc.
Lista nominalizărilor pentru premiul Cea mai bună carte est-europeană:
• Bosnia – „Barbara’s culinary code, in honor of Barbara Liskov”
• Estonia – „Rockem Void, Vladislas Djatsuk” (Menu Meedia)
• Lituania – „Taste Lithuania, revised 2024”, Beata Nicholson
• Macedonia de Nord – Despina Clarke, Philip Clarke
• România – „Ce e nou în Noua Bucătărie Românească”, Adriana Sohodoleanu, Prefață Marius Tudosiei, Postfață Cosmin Dragomir (GastroArt)
• Marea Britanie – „Sweet Polish Kitchen”, Ren Behan (Pavilion)
• SUA – „The Kingdom of Rye”, Darra Goldstein (University of California)