Pășunile din Râu Sadului, în Mărginimea Sibiului, sunt refăcute cu ajutorul dronelor, într-un proiect european care încearcă să combată extinderea vegetației puțin nutritive pentru animale. Miza este direct legată de calitatea laptelui și a brânzeturilor produse în zonă, inclusiv de Telemeaua de Sibiu, produs cu indicație geografică protejată. Experimentul se desfășoară pe aproximativ 20 de hectare de pășune aflate în proprietatea comunei Râu Sadului.
Vegetația nedorită (târsa, în mare parte) a fost deja tocată, solul a fost tratat cu un amendament pe bază de calciu pentru corectarea acidității, iar peste stratul vegetal mort au fost aplicate bacterii organice care să accelereze descompunerea. La primăvară urmează supraînsămânțarea cu specii locale, identificate în teren cu ajutorul dronelor.
Una dintre principalele probleme este extinderea târsei, denumirea populară a speciei Deschampsia cespitosa. Este o iarbă aspră, pe care animalele o consumă mai greu și care a ajuns să ocupe suprafețe tot mai întinse din pășunile alpine.
În paralel, tufele de afin și pădurea au început să avanseze peste unele zone folosite tradițional pentru pășunat.
Primarul comunei Râu Sadului, Daniel Minea, spune că fenomenul afectează direct calitatea furajului disponibil pentru animale. „Târsa a acaparat tot mai mult din suprafețele de pășune pe care le utilizau ciobanii și nu e nutritivă, nu e calitativă pentru calitatea laptelui”, a explicat acesta pentru Turnul Sfatului.
Scăderea precipitațiilor și reducerea efectivelor de ovine au contribuit, potrivit sursei, la extinderea vegetației nedorite.
Refacerea pajiștilor nu este doar o problemă de peisaj sau biodiversitate. Pentru crescătorii de animale, calitatea vegetației de pe pășune influențează direct hrana oilor și, implicit, laptele și produsele obținute din acesta. „E calitatea pășunilor, care se reflectă după aceea în calitatea laptelui și în producția de brânză specifică zonei montane”, spune primarul din Râu Sadului.
Documentele proiectului european menționează explicit produsele lactate specifice zonei, între care Telemeaua de Sibiu. Dacă degradarea pajiștilor continuă, există riscul ca fermierii să fie nevoiți să schimbe inclusiv tipurile de animale crescute sau modul de hrănire.
Unul dintre elementele inovatoare ale proiectului este folosirea dronelor. Acestea au fost utilizate pentru scanarea terenului și determinarea compoziției floristice existente. Scopul este ca supraînsămânțarea să se facă cu specii locale deja adaptate condițiilor din zonă. Scanările cu camere multispectrale au indicat soluri acide, sărăcite și prezența vegetației care a înlocuit treptat ierburile native. Pe baza analizelor, terenul a fost amendat cu calciu pentru creșterea pH-ului și reducerea condițiilor favorabile târsei și afinului.
La primăvară, dronele ar urma să fie folosite și pentru însămânțarea zonelor abrupte, unde utilajele agricole nu pot intra. Potrivit documentelor proiectului, este una dintre primele utilizări de acest tip într-un mediu real, în care dronele sunt folosite pentru scanare, însămânțare și fertilizare a pajiștilor.
Intervenția a necesitat și avize suplimentare deoarece pășunea se află într-o zonă Natura 2000. Primăria a trebuit să întocmească un amenajament pastoral și să obțină aprobări de mediu și pentru aria protejată. Procedura a întârziat aplicarea soluțiilor pe teren cu aproape un an. În zonă pot fi utilizate doar îngrășăminte organice, nu produse chimice pe bază de azot.
Lucrările fac parte din proiectul MountResilience, finanțat prin programul Horizon Europe. Bugetul total este de aproape 16 milioane de euro, dintre care peste 15,1 milioane de euro provin din fonduri europene.
Proiectul este coordonat de Universitatea din Milano și include 47 de parteneri din mai multe țări. Comuna Râu Sadului primește aproximativ 285.000 de euro și este singurul loc din România în care sunt testate direct aceste soluții pentru adaptarea zonelor montane la schimbările climatice. Din România mai participă Holland Farming Agro, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Montanologie Cristian, ROHEALTH și Asociația pentru Finanțare Socială.
Primele efecte ale intervenției ar trebui să fie evaluate în toamna anului 2027. Până atunci, echipa urmărește modul în care răspunde vegetația după tocarea târsei, corectarea acidității solului și introducerea bacteriilor care descompun stratul vegetal.
Primarul spune că o schimbare este deja vizibilă. „Numai prin faptul că am tocat târsa și vegetația nedorită, deja se încurajează iarba să se dezvolte”, afirmă Daniel Minea. Dacă soluția va funcționa, autoritățile vor să o transforme într-un model care să poată fi folosit și de alte primării și exploatații din Mărginimea Sibiului și din alte regiuni montane.
Proiectul se încheie în februarie 2028, iar una dintre cerințe este găsirea unei formule prin care întreținerea pajiștilor să continue și după terminarea finanțării europene.
Vă rugăm să păstrați un ton respectuos în comentarii.
Limbajul ofensator, injuriile, comentariile instigatoare la ură sau postarea repetată și abuzivă a aceluiași mesaj pot duce la ștergerea comentariului și, în unele cazuri, la suspendarea temporară a dreptului de a comenta.
Comunitatea noastră este despre pasiunea pentru mâncare, rețete și experiențe culinare, iar discuțiile sunt binevenite atât timp cât rămân civilizate și constructive. Vă mulțumim că ne ajutați să păstrăm un spațiu plăcut pentru toți