Viitorul muncii în România: angajat sau pe cont propriu? Ce spun românii despre flexibilitate

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Viitorul muncii în România nu mai poate fi redus la o singură formulă: angajat cu program fix sau lucrător pe cont propriu. Între cele două modele apare tot mai puternic o zonă de flexibilitate, în care oamenii vor să poată decide când lucrează, cât lucrează și cum își combină activitatea profesională cu viața personală.

Un sondaj realizat de Ipsos în România arată că 74% dintre respondenți au o atitudine pozitivă față de munca flexibilă pe platformă, 92% susțin libertatea lucrătorilor de a decide cât timp și efort dedică acestei activități, iar 61% văd veniturile suplimentare drept principalul avantaj. Datele conturează două așteptări clare: flexibilitate și posibilitatea de a completa veniturile.

Românii apreciază posibilitatea de a alege formula de lucru care li se potrivește. Viitorul muncii include atât angajarea cu program fix, pentru cei care caută stabilitate, cât și forme flexibile de activitate, pentru cei care vor autonomie sau venituri suplimentare.

Flexibilitatea, criteriul care schimbă discuția despre muncă

Privite împreună, rezultatele arată că flexibilitatea este deja o așteptare importantă pe piața muncii: jumătate dintre respondenți evaluează foarte favorabil acest tip de activitate, iar alți 24% îl consideră oarecum favorabil. Doar 1% exprimă o atitudine direct negativă.

Sursa foto: Wolt

Această cifră este importantă pentru că arată o schimbare de perspectivă. Munca nu mai este privită doar prin prisma stabilității oferite de un contract, ci și prin capacitatea ei de a se adapta la realitatea noilor generații.

Pentru un student, flexibilitatea poate însemna posibilitatea de a lucra între cursuri. Pentru un părinte, poate însemna un program adaptat îngrijirii copiilor. Pentru cineva care are deja un loc de muncă, poate fi o sursă de venit suplimentar. Pentru o persoană aflată la început de drum, poate fi o intrare mai ușoară pe piața muncii.

De aici apare și tensiunea centrală a dezbaterii: cum poate fi protejat lucrătorul fără ca flexibilitatea să fie eliminată?

Românii vor ca lucrătorii să își decidă singuri timpul și efortul. Flexibilitatea devine o resursă în sine

Una dintre cele mai clare concluzii ale cercetării este susținerea pentru libertatea lucrătorilor. Potrivit sondajului, 92% dintre români consideră că lucrătorii pe platforme ar trebui să aibă libertatea de a decide cât timp și efort dedică acestei activități.

Această susținere foarte ridicată arată că, în percepția publică, flexibilitatea nu este un detaliu secundar, ci chiar esența muncii prin platforme.

Pentru mulți români, valoarea acestui tip de muncă stă tocmai în faptul că nu funcționează ca un job tradițional cu program fix.

Întrebați despre avantajele muncii pe platformă, 61% dintre români indică veniturile suplimentare.

Totodată, 47% dintre respondenți apreciază posibilitatea de a munci atât de mult sau atât de puțin cât doresc.

Aceste date conturează o imagine clară: munca pe platformă este percepută mai ales ca un instrument de autonomie financiară și de organizare personală, o formă de completare a veniturilor și de adaptare la situații de viață diferite.

Într-o economie în care costurile cresc, iar mulți oameni caută surse suplimentare de venit, flexibilitatea devine o resursă în sine.

Sursa foto: Wolt

Dacă ar lucra pe platformă, aproape două treimi ar alege activitatea independentă

O altă întrebare din sondaj duce discuția de la opinia generală la alegerea personală. Respondenții au fost întrebați ce model de cooperare ar alege dacă ar deveni lucrători pe platformă.

64% au răspuns că ar alege activitatea independentă, cu libertatea de a decide când, cât și cum să lucreze. 31% ar prefera un contract de muncă, cu un program de muncă fix.

Această diferență arată că, atunci când oamenii se proiectează în rolul de lucrător pe platformă, flexibilitatea devine mai atractivă decât modelul de angajare cu program fix.

Statutul de angajat rămâne valoros, iar pentru acest tip particular de muncă mulți români asociază activitatea independentă cu avantajul central al platformelor: libertatea de organizare a timpului și a priorităților personale.

Privite împreună, datele arată o tendință mai largă: românii nu resping stabilitatea, dar cer mai multă autonomie.

Piața muncii se îndreaptă spre modele mai flexibile, în care aceeași persoană poate avea, în momente diferite ale vieții, nevoi diferite. La 20 de ani, poate conta libertatea de a lucra pe lângă studii. La 35 de ani, poate conta echilibrul între familie și venituri. La 50 de ani, poate conta posibilitatea de a suplimenta veniturile sau de a lucra într-un ritm propriu.

De aceea, întrebarea „angajat sau pe cont propriu?” nu mai are un răspuns universal. Pentru unii, angajarea va rămâne cea mai bună variantă. Pentru alții, activitatea independentă va fi mai potrivită. Pentru mulți, idealul pare să fie libertatea de a alege între cele două.

Articol preluat din G4Media.ro