Cum reușește o populație să trăiască în condiții extreme de căldură și deshidratare. Dieta acestor oameni conține sânge de animale

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Poporul nomad Turkana, care trăiește în una dintre cele mai aride și ostile regiuni din nord-vestul Kenyei, reprezintă un subiect fascinant de studiu pentru comunitatea științifică. În ciuda temperaturilor de peste 40°C, a lipsei severe de apă și a unei diete compuse în proporție de 80% din lapte, carne și sânge de la animale, membrii acestei comunități mențin o stare de sănătate remarcabilă, scrie Mediafax.

Un studiu recent realizat de geneticienii de la Universitatea Vanderbilt scoate la iveală adaptările genetice unice care le permit acestor oameni să prospere într-un mediu extrem.

Super-genele care protejează rinichii și conserva apa

Cercetătorii au analizat ADN-ul membrilor comunității și au identificat mutații specifice care îi diferențiază de populațiile vecine:

• Mutația genei STC1: Această variantă genetică favorizează retenția apei în organism și protejează rinichii. Deși majoritatea membrilor Turkana sunt cronic deshidratați, funcția lor renală rămâne excelentă.

• Imunitate la gută: O dietă bazată masiv pe carne duce, în mod normal, la acumularea de purine și la apariția gutei. În rândul populației Turkana, această boală este practic inexistentă.

• Rezistență fizică extraordinară: Femeile din comunitate parcurg zilnic între 5 și 10 kilometri carând recipiente grele cu apă pe cap și săpând gropi adânci pentru a găsi resurse hidrice, totul la temperaturi extreme și cu un aport caloric redus.

Când genetica devine un dezavantaj

Studiul a evidențiat însă un contrast izbitor între membrii comunității rămași în mediul rural tradițional și cei mutați în mediul urban din cauza secetelor din ultimele decenii.

Trecerea de la nomadism la viața de oraș a adus schimbări majore de alimentație, carnea și laptele fiind înlocuite cu cereale rafinate, făină și zahăr:

• Membrii Turkana din mediul urban au înregistrat o afectare vizibilă a sănătății rinichilor în comparație cu cei din mediul rural.

• Analizele de sânge la orășeni au arătat o activitate crescută a genelor asociate cu inflamația și bolile de inimă.

Oamenii de știință concluzionează că mutațiile genetice care le-au oferit un avantaj evolutiv uriaș în deșert devin o povară metabolică gravă atunci când alimentele procesate și sedentarismul înlocuiesc stilul de viață străvechi.