Prune din belșug și prețuri mai mici în acest an. Soiul Doina, creat la Bistrița, a câștigat locul I la Zilele Prunului”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

România are parte în acest an de un sezon foarte bun pentru prune, iar producția ridicată se vede deja și în prețuri. La Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistrița, mai multe soiuri create chiar de cercetătorii stațiunii au dat recolte foarte bune, iar soiul Doina a câștigat recent locul I la Zilele Prunului, eveniment organizat de ICDP Pitești-Mărăcineni, potrivit TimpOnline.

Directorul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistrița, dr. Ioan Zagrai, spune că sezonul 2026 este unul excepțional pentru cultura prunului.

„Este un sezon, spun eu chiar, excepțional pentru cultura prunului în acest an. Avem o producție foarte bună pe majoritatea soiurilor și bucuria mea este că majoritatea soiurilor create la Stațiunea Bistrița excelează atât prin producție, cât și prin calitatea fructelor. Aș da ca exemplu cel puțin trei soiuri: Doina, care are un fruct foarte bine echilibrat, seamănă foarte bine cu Renclod Altha. De fapt, el rezultă din combinația dintre Renclod Altha și Anna Späth. Este un soi care tolerează foarte bine infecțiile cu virusul Plum pox și este chiar, spun eu, cu o rezistență de câmp la acest virus, întrucât, în decurs de 7-10 ani, constatăm că niciun pom nu s-a infectat”, a declarat dr. Ioan Zagrai pentru TimpOnline.

Culesul prunelor a început în urmă cu mai bine de o săptămână, cu soiurile Diana, Centenar și Carpatin, iar recoltarea a ajuns și la Doina.

Următorul soi care intră în atenția producătorilor este Elena, creat tot la Stațiunea Bistrița.

Soiul Elena păstrează productivitatea Stanley, dar are fructe mai bune

Elena provine din încrucișarea dintre soiurile Tuleu Gras și Stanley. Potrivit directorului stațiunii, soiul păstrează productivitatea ridicată a lui Stanley, dar oferă fructe cu o calitate superioară.

„Avem soiul Elena, creat la Stațiunea Bistrița, un soi care derivă din încrucișarea dintre Tuleu Gras și soiul Stanley, care este foarte productiv, seamănă la fruct foarte bine cu soiul Stanley, dar, spre deosebire de acesta, este mult mai calitativ fructul: gust foarte bun, aromat, echilibrat, suculent, iar fructele gemelare au un procent mult mai redus decât la Stanley. Deci, depășește cu mult soiul Stanley, dar păstrează, pe de altă parte, productivitatea acestui soi, motiv pentru care recomand și soiul Elena, creat la Stațiunea Bistrița. Aș preciza că soiul Elena creat la Bistrița nu trebuie confundat cu o altă creație cu aceeași denumire, provenită din ameliorarea germană”, a spus dr. Ioan Zagrai.

Un alt soi care urmează să fie recoltat este Iulia, care produce fructe mari, de peste 60 de grame, cu sâmbure detașabil.

De altfel, Iulia, Doina și Elena au sâmburele detașabil și o colorație atractivă. Prunele pot fi consumate proaspete, dar sunt potrivite și pentru procesare, în special pentru compot și gem. Pentru industrializare, fructele sunt potrivite atunci când ajung la aproximativ 20 de grade Brix, indicator al conținutului de substanță uscată solubilă.

Spre finalul sezonului va fi recoltat și soiul Matilda, creat tot la Stațiunea Bistrița. Acesta este potrivit în special pentru dulceață și deshidratare. Chiar dacă aspectul comercial nu este la fel de spectaculos, calitatea gustativă este foarte bună.

Ce prune sunt potrivite pentru compot, dulceață și magiun

Producția bună din acest an poate fi o oportunitate și pentru cei care vor să pună prune la conservat.

„Gospodinele care vor să facă compot, este sezonul propice, se pot adresa în această perioadă la noi. Soiul Doina, care se pretează pentru compot, urmează soiul Renclod Althan, care se pretează pentru compot. Pentru dulcețuri, le sfătuiesc să achiziționeze fructele spre sfârșitul perioadei, pentru că atunci sunt soiurile târzii, care acumulează mai mult zahăr. Și dacă vor să facă acel renumit magiun, atunci vor trebui să mai aștepte spre sfârșitul sezonului, astfel încât să beneficieze de soiuri care au cantitate ridicată de zahăr”, a explicat dr. Zagrai.

Soiurile foarte târzii de prun se vor coace la sfârșitul lunii septembrie și la mijlocul lunii octombrie.

Producția mare a dus și la scăderea prețurilor

Recolta bună se reflectă și în prețul prunelor.

„Noi am vândut acum doi ani cu 2,50 lei fructele pentru industrializare, iar anul acesta vindem între 2 lei și 2,50 lei. Pentru că este o producție bună și oferta este destul de ridicată. Iar fructele pentru consum în stare proaspătă, la o calitate, zic eu, excepțională, le vindem la 4-5 lei prin magazinele noastre, în funcție de calitate, iar en-gros le vindem cu 3,50 lei”, a spus directorul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistrița.

Și fermierii din județ au raportat o producție foarte bună, iar dr. Zagrai consideră că este momentul ca această situație să fie valorificată.

„Nu ne rămâne decât să valorificăm oportunitatea acestui an. Pentru că știm, în anii trecuți au fost probleme și s-ar putea și în anii următori să avem probleme în condițiile schimbărilor climatice și a frecvenței tot mai mari a înghețurilor târzii de primăvară și chiar a grindinei.”

Directorul stațiunii atrage atenția că grindina poate transforma rapid o recoltă destinată consumului într-una care ajunge la procesare. Prunul este altoit pe corcoduș, iar coroana poate ajunge la înălțimi mari, ceea ce face dificilă instalarea sistemelor de protecție antigrindină.

În aceste condiții, producătorii care vor să obțină palincă sau țuică pot profita de recolta bună din acest an și își pot face provizii de fructe pentru procesare.

Stațiunea Bistrița a creat 12 soiuri de prun în 76 de ani

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistrița are în portofoliu 12 soiuri de prun, create de-a lungul celor 76 de ani de existență.

„Avem 12 soiuri create de-a lungul celor 76 de ani de existență a Stațiunii. Acum, dintre cele 12, am putea spune că cel puțin 5-6 își găsesc loc în preferințele actuale ale consumatorului. Cerințele consumatorilor s-au schimbat însă în timp, iar ameliorarea trebuie să țină pasul cu acestea. Sigur, ele au fost bine apreciate pe piață la momentul creării, însă în ameliorare apar în permanență cerințe noi adaptate la rigorile și exigențele consumatorului. Astfel că în prezent putem spune că cel puțin 5-6 soiuri pot fi înmulțite fără niciun fel de problemă și care pot fi apreciate foarte bine de consumatori”, a explicat dr. Ioan Zagrai.

Stațiunea poate ajuta și fermierii care vor să înființeze plantații comerciale cu aceste soiuri, însă este nevoie de planificare din timp.

„Cei care doresc să-și înființeze plantații comerciale pe suprafețe mai mari cu soiurile create de noi ar trebui să se adreseze Stațiunii cu cel puțin doi ani înainte. Rolul stațiunii în producția pomicolă este în primul rând de a livra rezultate științifice, de a pune la dispoziție fermierilor informații utile și, de sigur, și de a-i ajuta să-și înființeze plantații cu cele mai performante soiuri. Pentru ca stațiunea să înmulțească la nivel industrial, să spunem, avem nevoie de contracte preliminare, astfel încât să ne asigurăm că ceea ce producem și vindem”, a spus directorul stațiunii.

În acest proces, Stațiunea Bistrița poate colabora cu pepinierele, furnizând ramuri altoi și, uneori, chiar portaltoi, pentru producerea unor cantități mai mari de material săditor.

De ce au soiurile de prun nume feminine

Există și o explicație pentru faptul că multe dintre soiurile de prun poartă nume feminine.

„Asta suportă mai multe discuții, dar în primul rând, amelioratorii au avut tendința să își treacă la numele soiurilor numele soției, numele fiicelor, numele, știu eu, în general, nume feminine. Acum, la Stațiunea Bistrița, nu putem spune că toate soiurile au astfel de denumiri, dar în majoritatea lor așa este și constatăm nu doar în România acest fapt, ci și la nivel internațional”, a explicat dr. Ioan Zagrai.

În final, spune el, numele este mai puțin important decât performanța soiului.

„E important ca soiurile respective să aibă calitate, să fie productive dacă se poate să fie și rezistente la boli. Denumirea mai puțin contează, deși, din punct de vedere sonor, să spunem așa, auditiv, poate fi atractivă și denumirea soiurilor. Până la urmă este muncă de zeci de ani și cred că este normal să dăm posibilitatea acelui cercetător ameliorator să aleagă el acea denumire”, a spus directorul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistrița.