Economia României este în recesiune de trei trimestre (INS)/ Analist economic: Ar trebui găsite soluții pentru creșterea consumului prin reducerea taxării muncii şi majorarea valorii tichetelor de masă

Adaugă G4Food ca sursă preferată în Google

Economia României traversează o perioadă de recesiune marcată de scăderea consumului şi încetinirea activităţii economice, însă fără elementele specifice unei crize economice majore, precum falimente în lanţ sau imposibilitatea populaţiei de a-şi plăti ratele la bănci, a declarat, pentru AGERPRES, consultantul economic Adrian Negrescu, transmite Agerpres.

Primele semne ale revenirii economice ar putea apărea în a doua parte a anului

Acesta afirmă că primele semne ale revenirii economice ar putea apărea în a doua parte a anului. „Datele de la Institutul Naţional de Statistică confirmă faptul că economia României este încă la terapie intensivă şi că ţara noastră e precum un bolnav care trebuie să treacă prin boală până să se facă bine. Suntem într-o perioadă în care datele macroeconomice arată, într-adevăr, o scădere semnificativă a consumului, o încetinire a economiei, dar vestea bună e că nu suntem în criză economică. Suntem într-o recesiune timp de trei trimestre, care se traduce prin scăderi de activitate, prin încetinire a consumului, dar nicidecum prin elementele constitutive ale unei crize majore, adică închideri de sute de mii de companii, pierderea a zeci de mii de locuri de muncă sau imposibilitatea oamenilor să îşi mai plătească ratele la bancă, aşa cum s-a întâmplat la precedenta criză, când am avut nevoie de un moratoriu cu băncile pentru a salva casele oamenilor”, a menţionat Negrescu.

Dificultăţile economice vor continua şi în lunile următoare

Potrivit acestuia, economia traversează o perioadă de recesiune provocată de austeritate, majorări de taxe şi scăderea consumului, iar dificultăţile economice vor continua şi în lunile următoare.

„Suntem într-o perioadă de recesiune pe care o anticipam încă de anul trecut, o perioadă în care se simt efectele măsurilor de austeritate, de însănătoşire a condiţiilor de business, o situaţie în care, bineînţeles, tot ce a însemnat creşteri de taxe şi îngheţări de venituri pentru populaţie s-a tradus printr-o scădere a consumului, printr-o scădere a activităţii economice şi, bineînţeles, printr-o multiplicare a efectelor negative, mai ales sociale, din această perspectivă. Altfel, ne va fi greu în continuare câteva luni până să ne fie bine din punct de vedere economic”, susţine consultantul economic.

Nu e vorba de prăbușire economică

În opinia sa, vestea bună în toată această situaţie este că marea majoritate a companiilor de impact din economie şi-au restructurat activitatea, şi-au adaptat gama de produse şi servicii, şi-au restructurat schemele de personal, iar acest lucru se vede în rezilienţa mediului de afaceri.

„Nu asistăm la o prăbuşire economică, asistăm doar la o recalibrare a economiei pe noile tendinţe de consum. Cu toţii ne-am redus cumpărăturile, ne-am redus activităţile, inclusiv din domeniul serviciilor, iar acest lucru se vede în economie”, a adăugat Negrescu.

În acest context, consultantul economic estimează că primele semne ale revenirii economice ar putea apărea în a doua parte a anului.

„E probabil ca din a doua parte a anului să vedem şi primele semne bune ale revenirii economice. Nu este exclus ca lunile septembrie-octombrie să aducă un avans economic de 0,6-0,8%, iar acest lucru să confirme, practic, estimarea unei mari majorităţi a agenţiilor de rating că România va încheia anul 2026 pe un plus. Un plus mic, 0,5-1%, dar o creştere economică, nicidecum un an întreg de recesiune”, a adăugat consultantul economic.

IMM-urile, cele mai afectate

Potrivit acestuia, microîntreprinderile şi companiile mici sunt cele mai afectate de scăderea consumului, blocajul financiar şi accesul dificil la credite.

„Cei mai vulnerabili în momentul de faţă sunt micii antreprenori, microîntreprinderile, companiile mici care nu au posibilitatea financiară de a rezista provocărilor generate de accentuarea blocajului financiar, de scăderea vânzărilor, de problemele asociate temperării consumului, care era principalul motor al economiei. Şi ei, ca şi marile companii, trebuie să înţeleagă că în această perioadă trebuie să-şi recalibreze activitatea, să se reinventeze din punct de vedere economic pentru a reuşi să facă faţă provocărilor”, a mai spus Negrescu.

El consideră că marea problemă în economie în momentul de faţă este lipsa capitalului de lucru, faptul că firmele reuşesc cu greu să se mai împrumute de la bancă, iar atunci când o fac se împrumută la nişte dobânzi foarte mari.

„Din această perspectivă, cred că este datoria viitorului guvern să găsească soluţii pentru a stimula mediul bancar să ofere capital de lucru companiilor. Chiar şi cu garanţia statului, cu ajutorul statului, este nevoie să repunem motorul finanţării pe linia de plutire, să repornim acest motor esenţial pentru plăţile din economie”, a completat specialistul.

Stimularea consumului, prin reducerea taxării muncii şi majorarea valorii tichetelor de masă

În opinia sa, stimularea consumului ar trebui susţinută prin reducerea taxării muncii şi majorarea valorii tichetelor de masă.

„Mai este un lucru extrem de important pe care trebuie să-l facem: să găsim soluţii pentru a creşte consumul. Să umblăm poate la taxele pe muncă, să dăm posibilitatea companiilor de a lăsa mai mulţi bani în buzunarul angajaţilor. Un element esenţial care poate fi aplicat foarte rapid este creşterea valorii tichetelor de masă, un mod prin care oamenii îşi pot asigura măcar o masă caldă în fiecare zi, dincolo de achiziţiile din hipermarketuri. Este absolut esenţial să crească valoarea tichetelor în aşa fel încât oamenii să beneficieze în plus de nişte bani cu care să reuşească să-şi achite măcar masa zilnică, un consum obişnuit în această perioadă de criză”, a adăugat Adrian Negrescu.

Produsul Intern Brut al României a scăzut în primele trei luni din 2026 cu 1,7%, pe seria brută, faţă de acelaşi perioadă din 2025, şi cu 0,2%, comparativ cu trimestrul anterior, a anunţat, miercuri, Institutul Naţional de Statistică.