FOTO | Primele căpșuni de Halmeu au ajuns pe tarabe / Frigul amenință recolta din câmp / Alex Fazekas: „Avem deja căpșuni căzuți din floare, bobul e format și în unele locuri sunt deja roz. Riscul este foarte mare acum”

Primele căpșuni românești din Halmeu, localitatea din județul Satu Mare devenită un adevărat reper pentru producția de fructe, au început să apară timid pe tarabe. Deocamdată, cantitățile sunt mici, iar producția vine din solarii și sere, însă agricultorii spun că acesta este doar începutul. Dacă vremea va ține cu ei, în scurt timp căpșunile cultivate în câmp vor ajunge în piețe din toată țara.

La poarta fermei, prețul angro a ajuns la 25 de lei kilogramul, iar în piețe și la tarabe fructele se vând deja cu 35 până la 40 de lei kilogramul, în funcție de calitate și calibru.

În Halmeu din Sat Mare, localitate care a devenit sinonimă cu producția de căpșuni, fermierii spun că importurile din Grecia și Turcia domină încă piața, dar situația se schimbă rapid odată cu debutul recoltării locale. „Deocamdată suntem acoperiți de importurile din Grecia și Turcia. După ce începem noi să recoltăm producția de afară, atunci putem spune că acoperim cam 80% din piață”, spune Fazekas Alex, unul dintre producătorii cu experiență din zonă.

De peste 25 de ani în căpșuni

Fazekas Alex lucrează în domeniu de peste două decenii și jumătate și cunoaște fiecare capriciu al culturii. Ferma sa se întinde pe patru hectare cultivate în câmp deschis și încă 20 de ari în sere, unde a început deja recoltarea. „În seră am început, dar foarte puțin. Anul acesta nu am foarte mulți căpșuni în seră, însă afară avem suprafață mare și acolo va veni grosul producției”, explică fermierul.

Primele loturi recoltate au fost deja puse în vânzare, în special în Maramureș, unde producătorul colaborează de peste 20 de ani cu magazine locale. „Suntem deja pe piața din Maramureș. Avem colaborări vechi și merge foarte bine acolo”, spune el.

Până la intrarea pe piață a producției din câmp, fermierii locali spun că se confruntă cu un fenomen care le afectează imaginea și vânzările. Multe tarabe promovează fructe de import drept „căpșuni de Halmeu”, profitând de renumele localității. „Mulți pun la tarabe căpșuni de Halmeu pentru că sunt cei mai renumiți. Dar sunt amestecate. Două-trei lădițe românești și cinci-șase de Grecia”, mai spune Fazekas. Fenomenul nu este nou, dar afectează producătorii autentici, mai ales în această perioadă de început de sezon.

Frigul și vântul, marii dușmani ai sezonului

Anul acesta, cea mai mare problemă nu este piața, ci vremea. Temperaturile scăzute și vântul puternic pun presiune uriașă pe culturi și cresc riscul de a se ajunge la pierderi masive din recoltă. „În momentul de față, frigul este cea mai mare piedică. Și anul trecut a fost la fel. Ne pune probleme foarte mari”, spune producătorul. Astfel, pentru a proteja culturile, fermierii folosesc pânze termice speciale, investiții care ajung la mii de euro. Dar chioar și așa, vântul le rupe și bucăți din folii sunt văzute cum zboară peste tot. „Vântul rupe pânzele termice. Sunt mii de euro investiți și îi vezi cum zboară. E foarte greu”, povestește Fazekas.

Situația este cu atât mai delicată cu cât plantele sunt într-un stadiu sensibil. Multe fructe sunt deja formate, iar vântul puternic le rupe și le distruge. „Avem deja căpșuni căzuți din floare, bobul e format și în unele locuri sunt deja roz. Riscul este foarte mare acum”. Iar pentru a salva culturile, munca nu se oprește nici noaptea. Fermierii lucrează până târziu, uneori până aproape de miezul nopții, încercând să protejeze plantele înainte de răcirea accentuată. „Aseară am venit din câmp la 12 noaptea. Am mers cu mașini, cu proiectoare, cu ce am avut, și am acoperit culturile. N-avem de ales”, mai spune el. Este o luptă continuă cu natura, iar fiecare noapte rece poate însemna pierderi importante.

Frigul schimbă gustul căpșunilor

Puțini consumatori știu că vremea influențează direct gustul fructelor. La căpșuni, soarele și căldura sunt esențiale pentru dezvoltarea aromelor. „Secretul la căpșuni este căldura, soarele. Dacă nu au soare și căldură, pierd foarte mult din esență, din gust”, explică fermierul. Asta înseamnă că nu doar cantitatea recoltei este în joc, ci și calitatea. Pentru producătorii din Halmeu, gustul este elementul care i-a făcut cunoscuți în toată țara.

Comuna Halmeu, aflată în județul Satu Mare, este considerată de ani buni unul dintre cele mai importante centre de producție de căpșuni din România. În sezonul de vârf, producătorii de aici ajung să alimenteze o parte importantă din piața internă, estimările locale indicând că fructele din Halmeu acoperă până la 80% din consumul de căpșuni românești în plin sezon. În anumite perioade, producătorii exportă inclusiv în Ungaria, iar comercianții din toată țara vin direct la sursă pentru marfă proaspătă.