Studiu: „Persoanele tinere nefumătoare care consumă mai multe alimente sănătoase sunt mai predispuse să dezvolte cancer pulmonar” / Legătura cu pesticidele

Un studiu prezentat la reuniunea anuală a American Association for Cancer Research aduce o observație neașteptată: tinerii nefumători sub 50 de ani care consumă frecvent fructe, legume și cereale integrale ar putea avea un risc mai mare de cancer pulmonar.

Cercetarea aparține USC Norris Comprehensive Cancer Center și contrazice, cel puțin parțial, recomandările nutriționale clasice. „Persoanele tinere nefumătoare care consumă mai multe alimente sănătoase sunt mai predispuse să dezvolte cancer pulmonar”, a declarat oncologul Jorge Nieva, autorul principal.

Ipoteza pesticidelor

Explicația avansată de cercetători nu ține de alimente în sine, ci de posibilele reziduuri de pesticide. Fructele, legumele și cerealele integrale neecologice pot conține mai frecvent astfel de substanțe decât alte categorii alimentare.

Ipoteza este susținută indirect de date din agricultură: lucrătorii expuși constant la pesticide au, în general, rate mai mari de cancer pulmonar.

Datele studiului

Analiza a inclus 187 de pacienți diagnosticați cu cancer pulmonar înainte de 50 de ani, majoritatea nefumători. Dieta acestora a fost evaluată prin Indicele de Alimentație Sănătoasă și comparată cu media națională din SUA.

Rezultatul: pacienții aveau un scor mediu de 65 din 100, peste media națională de 57. Femeile tinere apar ca grupul cel mai afectat, având atât scoruri alimentare mai ridicate, cât și o incidență mai mare a bolii comparativ cu bărbații de aceeași vârstă.

Un tipar care se schimbă

Cancerul pulmonar este asociat, în mod tradițional, cu fumatul și vârstele înaintate, debutul fiind în jurul a 71 de ani. Deși rata fumatului a scăzut constant în ultimele decenii, iar incidența generală a bolii a urmat aceeași tendință, există o excepție: creșterea cazurilor în rândul nefumătorilor sub 50 de ani, mai ales în cazul femeilor.

Limite și pași următori

Cercetătorii subliniază că nu au măsurat direct nivelul pesticidelor în organism. Expunerea a fost estimată pe baza datelor existente despre reziduuri în alimente.

Următoarea etapă va include analize directe din sânge și urină pentru a identifica substanțele implicate. „Speranța noastră este ca aceste informații să ghideze recomandările de sănătate publică”, a spus dr. Nieva.

Rezultatele trebuie interpretate cu prudență: studiul indică o asociere, nu dovedește o relație de tip cauză-efect.