„Invazivorismul”, ideea de a consuma specii invazive pentru a le reduce populațiile, nu este o strategie eficientă de control și poate chiar agrava problema, arată un studiu realizat de un grup internațional de cercetători coordonat de Stația Biologică Doñana–CSIC, citat de MEDIAFAX.
Speciile invazive sunt considerate una dintre principalele amenințări la adresa biodiversității, economiei și bunăstării umane. Odată stabilite în ecosisteme, controlul lor devine dificil și, în multe cazuri, imposibil, notează EFE.
Studiul, publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences, arată că promovarea consumului acestor specii poate crea stimulente economice care duc la menținerea lor în natură.
„Invazivorismul” pornește de la ideea că exploatarea comercială aduce venituri și reduce impactul asupra ecosistemelor sau asupra activităților tradiționale, precum pescuitul speciilor autohtone. În practică, spune cercetătorul Fran Oficialdegui, efectele sunt mai complexe: „atunci când problema devine o afacere, apare o rezistență în a o elimina”.
În ultimii ani, inițiativele care promovează consumul de specii invazive au câștigat vizibilitate, sub sloganuri precum „Dacă nu le poți învinge, mănâncă-le!”. Sunt vizate specii precum:
Deși astfel de campanii pot crește gradul de conștientizare, autorii studiului spun că nu există dovezi solide că ele reduc efectiv populațiile invazive. În schimb, atunci când comunitățile ajung să depindă economic de aceste specii, interesul pentru reducerea lor scade.
Cercetarea oferă ca exemplu cazul crabul de Kamchatka, introdus în Marea Barents în anii ’60. Specia a fost intens exploatată comercial, însă, atunci când populația a început să scadă, autoritățile au limitat pescuitul pentru a proteja activitatea economică, nu pentru a reduce impactul ecologic.
Cercetătorii avertizează că situații similare pot apărea și în cazul altor specii, precum crabul albastru, dacă exploatarea comercială devine stabilă.
Autorii subliniază că exploatarea comercială poate fi acceptabilă doar în anumite condiții, în special pentru specii deja larg răspândite, unde eradicarea nu mai este realistă. Totuși, aceasta nu reprezintă o strategie de gestionare în sine.
Controlul speciilor invazive necesită politici pe termen lung, bazate pe date științifice și integrate într-un context socio-economic clar, cu obiective măsurabile privind reducerea populațiilor.
Cercetătorii cer prudență în promovarea „invazivorismului” și separarea acestui concept de politicile de conservare a biodiversității, avertizând că soluțiile simple nu rezolvă probleme ecologice complexe.
Vă rugăm să păstrați un ton respectuos în comentarii.
Limbajul ofensator, injuriile, comentariile instigatoare la ură sau postarea repetată și abuzivă a aceluiași mesaj pot duce la ștergerea comentariului și, în unele cazuri, la suspendarea temporară a dreptului de a comenta.
Comunitatea noastră este despre pasiunea pentru mâncare, rețete și experiențe culinare, iar discuțiile sunt binevenite atât timp cât rămân civilizate și constructive. Vă mulțumim că ne ajutați să păstrăm un spațiu plăcut pentru toți