Banalul borș a evoluat de la borcanul din bucătăria bunicii la variante sofisticate, de băut/ De ce producătorii și retailerii numesc borșul „kombucha” românească/ Cum a devenit o băutură vedetă, inclusiv pentru creșterea imunității

Înainte de 1989, o ciorbă pusă de mama de aragaz se termina după o plimbare până la vecina de la scara de alături care „punea borș”. Dacă erai norocos și aveai o bunică prin preajmă, probabil bunica „grijea” și de un borcan cu huști („maiaua” pentru borș) în care se făcea mereu borș proaspăt.

Astăzi, borșul a depășit granițele bucătăriei tradiționale și ocupă rafturile supermarketurilor, devenind o băutură fermentată de sine stătătoare. Un rival local pentru faimoasa Kombucha.

Un probiotic perfect pentru flora intestinală

Nutriționista Tania Fântână explică pentru G4Food:

„Fermentația naturală, prin care este produs borșul, produce bacterii lactice, similare celor din alte alimente fermentate precum chefirul sau varza murată. Aceste bacterii pot contribui la diversitatea florei intestinale, mai ales dacă borșul este nepasteurizat. Uitați-vă cu atenție pe etichete atunci când îl cumpărați și alegeți variantele nepasteurizate.

În timpul fermentației se pot forma vitamine din complexul B, mai ales B1, B2 și B6. Acestea sunt implicate în metabolismul energetic și în funcționarea sistemului nervos. De aceea, în trecut borșul era considerat util în perioadele de oboseală sau convalescență.

Borșul este bogat în apă și conține compuși organici care pot stimula ușor diureza. Prin urmare, poate ajuta organismul să elimine mai eficient produșii de metabolism. Pentru persoanele care nu se împacă prea bine cu băutul de apă plată, poate fi o modalitate bună de hidratare. Nu este un „detox miraculos”, dar poate susține hidratarea și funcționarea normală a rinichilor.

Borșul este foarte sărac în calorii, ceea ce îl face potrivit și în dietele de slăbire. O cană de borș are în general foarte puține calorii, dar oferă gust și aromă preparatelor. Atunci când vrem să câștigăm gust, fără a adăuga și calorii, borșul este un aliat de nădejde. Borșul este rezultatul unei fermentații naturale ce produce bacterii lactice, similare cu cele din chefir sau varza murată. Aceste „bacterii bune” contribuie direct la diversitatea florei intestinale.”

Producția artizanală, borșul „de băut”

Sorin Dănilă, un producător care a pariat pe borșul natural, ne-a declarat că secretul borșului bun este procesul cât mai „curat” cât mai aproape de rețeta veche, tradițională. „Borșul nostru este nepasteurizat, un produs proaspăt, obținut prin fermentație naturală, fără adaosuri de conservanți, acidifianți sau coloranți alimentari. N-are nicio legătură cu borșurile industriale pe care le poți ține în cămară luni de zile”.

Dacă vorbim de borșul pentru ciorbă, Sorin Dănilă ne-a recomandat să nu fie fiert: „Nu-l punem ca pe cel industrial în ciorbă și să-i dăm un clocot, că îi pierdem proprietățile alimentare. Îl adăugăm direct în farfurie, peste ciorbă”.

Iar când am adus vorba despre variantele de borș pentru băut pe care firma să deja le vinde în magazine, m-a contrazis cu vehemență când am spus „borș aromatizat”: „Cuvântul ăsta ma duce cu gândul la ceva chimic. Borșul nostru de băut este infuzat cu produse naturale. Producem borș cu roșii, cu țelină sau cu leuștean care sunt excelente și pentru acrit și pentru băut, dar și variante mai „trendy” precum borșul de băut cu scorțișoară”.

De altfel pe pagina companiei am găsit chiar și o propunere de cocktail cu borș, o combinație cu suc de mere și miere, pe care sunt convinsă că nutriționiștii ar găsi-o interesantă pentru digestie.

Cifrele confirmă recomandările producătorilor

Datele furnizate de Michael Kaiser, Country Lead Sezamo (retailer online) confirmă că vânzările de borș au fost pe val în sezonul rece.

„Categoria de borș a înregistrat o creștere vizibilă în sezonul rece. Dacă vom compara februarie 2026 cu octombrie 2025, vedem o evoluție de +32% ca volum și +30% ca număr de comenzi, iar numărul de clienți unici care comandă borș a crescut cu aproximativ 20%.

Primele luni ale anului au accelerat clar această tendință: ianuarie a crescut cu aproximativ 17% față de decembrie, iar februarie cu încă 12% față de ianuarie. În mod tradițional, sezonul toamnă–iarnă este perioada de vârf pentru această categorie, deoarece crește consumul de ciorbe și supe calde.

În prezent, borșul Olympia domină categoria, cu aproximativ 86% din vânzări, dar observăm și diversificarea ofertei odată cu intrarea în asortiment a brandului artizanal Danila, care a adus șapte produse noi începând din ianuarie 2026.

În continuare, borșul este cumpărat în principal pentru gătit, mai exact pentru acrirea ciorbelor. Aproximativ 92% din vânzări provin din borșul clasic, precum variantele Olympia sau borșul artizanal nepasteurizat de la Danila.

Totuși, începe să apară un interes și pentru borșul consumat ca băutură fermentată. Acest segment este încă mic, reprezentând aproximativ 5–6% din categoria totală, dar este unul foarte nou, deoarece produsele de acest tip au fost listate (pe Sezamo – n.r.) abia în ianuarie 2026”.

Sorin Dănilă, la rândul său, admite că la nivel de preț, nu poate concura cu produsul industrial: „Un borș de calitate, natural, costă ceva mai mult. Dar pe celălalt îl pui degeaba în ciorbă, nu aduce niciun beneficiu alimentar, doar acrește”. De aceea și dorește să se axeze mai mult pe cel de băut.

Este borșul noua kombucha?

„Într-o anumită măsură, da”, afirmă reprezentanții din retail. Ambele sunt băuturi natural fermentate, bogate în probiotice și acizi organici. Chiar dacă evident că deocamdată nu are notorietatea kombucha, o băutură cu mult marketing și viral în spate, poate fi privit ca o alternativă tradițională românească la băuturile fermentate moderne, precum kombucha sau kefirul.

Producătorii la rândul lor se gândesc la un rebrandig care să unească termenii de borș și kombucha, chiar dacă încă nu l-au găsit.

O problemă pentru producători: sezonalitatea

„Da, categoria are o sezonalitate clară, ne răspunde Michael Kaiser. Vârful de vânzări apare toamna- iarna, când consumul de ciorbe calde este mai mare.

În schimb, aprilie și mai sunt lunile cu cel mai mic consum, când vânzările pot scădea cu aproximativ 70% față de perioada de vârf. Vara există o revenire parțială, susținută de rețete de sezon, cum sunt ciorbele ușoare sau reci.

Interesant este că februarie 2026 a fost cel mai bun rezultat din ultimul an, atât datorită sezonului, cât și extinderii asortimentului”.