Ce sunt, de fapt, alimentele funcționale și cu ce ne ajută? / Tania Fântână (nutriționist): Termenul de aliment funcțional a devenit și un instrument de marketing

În ultimii ani apare tot mai des în discuțiile despre nutriție termenul de „alimente funcționale”. Îl întâlnim pe etichete, în reclame sau în articole despre sănătate. De multe ori însă rămâne neclar ce înseamnă cu adevărat și dacă este doar o strategie de marketing sau o categorie reală de alimente cu beneficii pentru organism.

Pe scurt, alimentele funcționale sunt acele produse care, pe lângă rolul lor nutritiv de bază, pot aduce un beneficiu suplimentar pentru sănătate atunci când sunt consumate regulat. Cu alte cuvinte, un fel de superalimente, dar cu utilitate anume stabilită pentru organism.

Ce înseamnă, de fapt, un aliment funcțional

Orice aliment ne oferă energie și nutrienți. În cazul alimentelor funcționale, se consideră că anumite componente ale lor, vitamine, fibre, bacterii benefice sau compuși bioactivi, au un efect demonstrat asupra unei funcții din organism.

Conceptul a apărut în anii ’80 în Japonia, unde cercetătorii au început să studieze alimentele care pot sprijini anumite procese fiziologice, precum digestia, imunitatea sau sănătatea cardiovasculară.

Un aliment funcțional nu este un medicament și nici un supliment alimentar. Este tot un aliment obișnuit, doar că are o compoziție care poate influența pozitiv anumite mecanisme din organism. Anumite alimente mâncate mai des pot favoriza anumite procese în corp.

Exemple de alimente considerate funcționale

Unele alimente sunt în mod natural funcționale, altele sunt îmbogățite în mod special.

Printre cele naturale se numără:

• iaurtul și chefirul, datorită bacteriilor probiotice care susțin microbiota intestinală
• ovăzul, bogat în beta-glucani care pot contribui la scăderea colesterolului
• peștele gras, o sursă importantă de acizi grași omega-3
• usturoiul și ceapa, care conțin compuși sulfurați cu efect antioxidant
• fructele de pădure, bogate în polifenoli

Există și produse modificate sau îmbogățite, cum ar fi:

• laptele cu vitamina D adăugată
• băuturile cu calciu adăugat
• cerealele fortificate cu vitamine și minerale
• produsele cu probiotice sau fibre adăugate
• Cu ce diferă față de alimentele obișnuite

Diferența nu este neapărat una absolută, pentru că aproape orice aliment natural conține substanțe benefice. Ideea de aliment funcțional pune accentul pe faptul că aceste componente au fost studiate și că există dovezi că pot influența anumite funcții ale organismului.

De exemplu, ovăzul este apreciat pentru capacitatea beta-glucanilor de a contribui la menținerea nivelului normal al colesterolului. La fel, bacteriile probiotice din produsele fermentate sunt studiate pentru rolul lor în echilibrul microbiotei intestinale.

Mâncarea vine să completeze încă o dată caracteristicile naturale ale ingredientelor folosite. Dacă tot ne luăm energia din mâncare, să alegem ingrediente care fac mai mult decât să ne hrănească.

Există studii despre alimentele funcționale?

Da, multe dintre ele au fost analizate în cercetări științifice. De exemplu:

• studiile privind probioticele arată că anumite tulpini bacteriene pot sprijini sănătatea digestivă
• cercetările asupra omega-3 evidențiază rolul lor în sănătatea cardiovasculară
• fibrele solubile din ovăz au fost asociate cu reducerea colesterolului LDL

Totuși, rezultatele depind de cantitatea consumată, de stilul de viață și de dieta generală. Un singur aliment, oricât de valoros ar fi, nu poate compensa o alimentație dezechilibrată. Și mai mult decât atât, alimentația, oricât de perfect ar fi ea pusă la punct, nu poate compensa nesomnul, stresul necontrolat, fumatul sau consumul ridicat de alcool.

Sunt aceste alimente mai bune decât restul?

Conceptul de aliment funcțional nu înseamnă că restul alimentelor sunt „nefuncționale” sau inutile. De fapt, multe dintre alimentele simple și tradiționale, legumele, fructele, leguminoasele și cerealele integrale pot fi considerate funcționale prin natura lor.

Ceea ce contează cu adevărat este modul general de alimentație. O dietă variată, bazată pe alimente cât mai puțin procesate, va aduce în mod natural numeroase componente benefice pentru organism.

În ultimii ani, termenul de aliment funcțional a devenit și un instrument de marketing. Uneori este folosit pentru a promova produse ultraprocesate la care s-a adăugat un nutrient anume, de exemplu fibre sau vitamine, sau o componentă antiinflamatoare din plante.

În astfel de cazuri este bine să privim produsul în ansamblu. Un aliment care conține mult zahăr sau multe grăsimi saturate nu devine automat sănătos doar pentru că are adăugat un ingredient benefic. Citiți cu atenție lista de ingrediente, chiar dacă ne referim la un aliment despre care tot auzim în reclame sau căruia i se face intens publicitate.

Alimentele funcționale nu sunt o invenție modernă spectaculoasă, ci mai degrabă o recunoaștere a faptului că anumite alimente pot influența pozitiv sănătatea, dincolo de simpla furnizare de calorii sau energie.

În realitate, multe dintre ele sunt alimente simple, prezente de mult timp în dietă, legume, fructe, produse fermentate sau cereale integrale. Consumul lor regulat, într-o alimentație echilibrată, poate susține diferite funcții ale organismului.

Nu există însă alimente miraculoase. Beneficiile apar atunci când aceste produse fac parte dintr-un stil de viață sănătos, nu atunci când sunt privite ca soluții rapide pentru orice problemă. Încercați să nu faceți obsesii alimentare și să nu vă autoimpuneți scheme rigide de mâncat. Puteți în acest fel să aduceți dezechilibre în corp chiar și cu cele mai bune intenții. Adoptați principii alimentare larg acceptate ca fiind sănătoase și cu referire la sănătatea sistemică a întregului organism.