„Mâncarea este biodegradabilă, deci dacă o arunc la gunoi nu poluează” sau „La mine în casă nu prea se aruncă mâncare” / Patru MITURI despre risipa alimentară

România se confruntă cu un paradox dificil de ignorat: în timp ce peste 27% din populație este expusă riscului de sărăcie și excluziune socială și are dificultăți în a-și asigura zilnic o masă completă, cantități uriașe de alimente ajung la gunoi. La nivel național, peste 3,4 milioane de tone de hrană sunt aruncate anual, potrivit datelor din 2022. Statistic, acest lucru înseamnă că un camion plin cu mâncare este aruncat în fiecare minut.

Deși dimensiunea fenomenului este cunoscută, risipa alimentară este adesea percepută ca o problemă care ține mai ales de supermarketuri, restaurante sau producători. Federația Băncilor pentru Alimente din România (FBAR) atrage însă atenția că realitatea este diferită și încearcă să corecteze câteva percepții răspândite care contribuie atât la pierderi financiare în gospodării, cât și la impact asupra mediului.

Mitul 1: „Risipa alimentară e generată de supermarketuri. La mine în casă nu prea se aruncă mâncare”

Datele arată că gospodăriile sunt responsabile pentru o parte importantă din cantitatea totală de hrană aruncată. Cumpărăturile impulsive și lipsa unei organizări simple a alimentelor din frigider duc adesea la pierderea controlului asupra produselor deja cumpărate.

Pentru a înțelege mai bine impactul financiar al risipei din gospodărie, specialiștii propun un exercițiu simplu numit „Pușculița risipei”. Ideea este ca, de fiecare dată când un aliment este aruncat, să fie pusă într-un borcan suma echivalentă. La finalul lunii, totalul rezultat arată cât costă lipsa de organizare.

Foto: Federația Băncilor pentru Alimente din România

Mitul 2: „Mâncarea este biodegradabilă, deci dacă o arunc la gunoi nu poluează”

Chiar dacă alimentele sunt biodegradabile, aruncarea lor la groapa de gunoi are consecințe asupra mediului. În procesul de descompunere, hrana produce metan, un gaz cu efect de seră puternic.

În plus, atunci când un aliment este aruncat, nu se pierde doar produsul în sine. Se irosesc toate resursele folosite pentru producția, ambalarea și transportul lui, de la apă și energie până la muncă umană. Din acest motiv, reducerea risipei alimentare este considerată și o formă de acțiune climatică.

Mitul 3: „Dacă a trecut data de pe ambalaj, produsul e periculos și trebuie aruncat imediat”

O mare parte din risipă este generată de confuzia dintre două tipuri de etichetare. Expresia „A se consuma până la” indică limita de siguranță alimentară și este folosită mai ales pentru produse perisabile, precum carne sau lactate.

În schimb, mențiunea „A se consuma de preferință înainte de” se referă la perioada în care produsul își păstrează calitatea optimă. Produse precum pastele, orezul, conservele sau cafeaua pot fi consumate și după această dată, dacă ambalajul este intact. Specialiștii recomandă verificarea alimentului cu ajutorul simțurilor înainte de a decide dacă trebuie aruncat.

Mitul 4: „Să previi risipa e prea complicat și nu face o diferență reală”

Reducerea risipei nu presupune schimbări majore, ci mai degrabă câteva obiceiuri simple. Printre acestea se numără aplicarea regulii FIFO (First In, First Out) în frigider, astfel încât produsele cumpărate primele să fie consumate primele, sau crearea unei zone „Consumă-mă cu prioritate” pentru alimentele deja începute.

Legumele ofilite, precum morcovii, țelina sau ridichile, pot fi readuse la o textură crocantă dacă sunt lăsate aproximativ 30 de minute într-un bol cu apă și gheață, proces în care își recapătă fermitatea prin osmoză. De asemenea, resturile mici de ingrediente, cum ar fi pasta de tomate rămasă, pot fi congelate în tăvițe pentru gheață și folosite ulterior.

„Să arunci hrana a devenit, din păcate, un gest mult prea ușor într-o societate de consum. Când demontăm aceste mituri, realizăm că risipa nu este doar o problemă de logistică a marilor lanțuri comerciale, ci o responsabilitate comună a fiecăruia dintre noi. A schimba modul în care privim o etichetă sau o legumă imperfectă înseamnă, de fapt, a reda respectul pentru hrană, pentru resursele planetei și pentru cei care nu știu ce vor pune mâine pe masă. Hrana nu este o certitudine pentru toți, ci un drept, iar împreună trebuie să transformăm mentalitatea din «a arunca» în «a proteja»”, a declarat Romuald Bulai, Președintele Federației Băncilor pentru Alimente din România.

Cum se pot implica companiile din industria alimentară

Federația invită companiile din sectorul agroalimentar care se confruntă cu surplus de produse să apeleze la rețeaua Băncilor pentru Alimente. Conform Legii 217/2016, modificată și completată prin Legea 49/2024 privind diminuarea risipei alimentare, producătorii, procesatorii, distribuitorii sau retailerii pot transfera gratuit alimente către aceste organizații.

Companiile care aleg această variantă beneficiază de facilități fiscale, respectiv cheltuieli deductibile integral și scutire de TVA pentru produsele donate. Schimbarea, spun reprezentanții federației, începe însă și la nivel individual, cu gesturi simple, precum planificarea cumpărăturilor și folosirea responsabilă a alimentelor.