Răzvan Avram, fermier din Vrancea: „Ce ne-au învățat acești ani de secetă a fost să schimbăm tehnologia de lucrări și practicile din fermă pentru a putea supraviețui” / „O cooperativă este o umbrelă pentru fermieri. Ne protejează de turbulențele din piață”

Anii de secetă, creșterea costurilor și contextul economic dificil i-au obligat pe mulți agricultori să își regândească tehnologiile de lucru. Răzvan Avram, fermier activ în sectorul vegetal și administrator al societății Green Agro din județul Vrancea, spune că adaptarea rapidă la noile condiții a devenit esențială pentru menținerea fermelor pe linia de plutire.

Exploatația pe care o administrează lucrează peste 3.000 de hectare, iar ultimii ani au adus pierderi repetate de producție din cauza secetei severe.

„Ferma noastră provine din județul Vrancea. În anul 2020 am avut pierderi de producție din cauza secetei, de la 70% până la 90%, iar acest scenariu s-a tot repetat, cu excepția anului 2021. Anul trecut am avut un an cât de cât normal din punct de vedere al producției”, a declarat fermierul.

Seceta a forțat schimbarea tehnologiei

Potrivit lui Răzvan Avram, seceta din ultimii ani i-a determinat pe fermieri să își regândească modul de lucru în câmp, de la alegerea culturilor până la tehnologiile utilizate.

„Ce ne-au învățat acești ani de secetă a fost să schimbăm tehnologia de lucrări și practicile din fermă pentru a putea supraviețui. Cuvântul principal pe care l-am promovat în rândul nostru a fost supraviețuirea, pentru că am avut pierderi an de an”, a spus el, în cadrul evenimentului Agri Trade Summit 2026.

În același timp, dificultățile nu au venit doar din cauza climei. Fermierii au fost nevoiți să gestioneze și efectele pandemiei, ale războiului din Ucraina și creșterea costurilor de producție.

„Pe lângă pierderi, costurile financiare, contextul cu războiul din Ucraina, pandemia și așa mai departe au venit toate cumul peste noi, în agricultură”, a explicat Avram.

Trecerea la sistemul no-till

Pentru a reduce costurile și a proteja solul, ferma din Vrancea a decis să adopte tehnologia no-till, care presupune lucrări minime ale solului.

„Ne-am dat seama că pentru zona noastră cea mai potrivită este no-till-ul și atunci am mers direct către utilaje dedicate acestui sistem”, a arătat fermierul.

Schimbările au vizat și modul de gestionare a resturilor vegetale, paiele fiind lăsate pe câmp pentru a proteja solul.

„Am lăsat paiele în câmp pentru a proteja solul pe timpul verii și pentru a reduce costurile”, a mai spus Avram.

Costuri strict controlate în fermă

Pentru a menține activitatea rentabilă, ferma și-a stabilit un buget strict pentru culturile de bază.

„La grâu și la orz am stabilit un cost de investiție directă de 700 de lei pe hectar, cu totul recoltat. Am considerat că orice producție peste o tonă la hectar ne permite să rămânem sustenabili”, a precizat Răzvan Avram.

Porumbul a fost scos din rotația culturilor

Una dintre cele mai radicale decizii a fost eliminarea porumbului din rotația culturilor, după pierderile mari din ultimii ani.

„Am scos total porumbul din asolament. În anii trecuți aveam undeva la 50–60% porumb, la care am renunțat total din cauza pierderilor. Am diminuat destul de mult și cultura de floarea-soarelui”, a spus fermierul.

Cooperativa, o soluție pentru perioadele dificile

În opinia sa, asocierea fermierilor în cooperative poate oferi o mai mare stabilitate economică într-o perioadă marcată de volatilitatea piețelor.

„În acești ani grei și dificili, o cooperativă este o umbrelă pentru fermieri, care ne protejează de turbulențele din piață, fie că vorbim despre prețurile cerealelor sau despre problemele financiare din lanțul de distribuție”, a mai declarat Răzvan Avram, în același context.