Cluj: Vânzările unui desert reinterpretat vor finanţa proiecte culturale la Cluj

Proiectul „Doza de Cultură”, prin care 10% din vânzările salamului de biscuiţi reinterpretat vor fi direcţionate către finanţarea de evenimente culturale, a fost lansat vineri, la Cluj, în prezenţa ministrului Culturii, Demeter Istvan, transmite Agerpres.

„Asistăm la ceva inedit care arată că fenomenul cultural se dezvoltă, are creativitatea necesară, ajunge la concluzii simple. Cultura poate fi susţinută prin gesturi cotidiene, ne oferă şansa ca sectorul cultură să primească sprijin de la fiecare doză de salam de biscuiţi cumpărată. Este prima dată când HoReCa contribuie la susţinerea culturii şi punând bazele unui mecanism de finanţare. Sunt convins că acest proiect poate fi replicat şi în alte zone ale ţării, cu alte produse sau forme, iar operatorii culturali ar putea beneficia de fonduri de care până acum nu au dispus”, a declarat ministrul Culturii, Demeter Istvan.

Iniţiatorii proiectului, Asociaţia Daisler, în parteneriat cu Centrul Cultural Clujean şi Asociaţia Patronală HoReCa din Cluj, îşi propun să susţină cultura prin direcţionarea unei părţi din vânzările, în domeniul HoReCa, ale salamului de biscuiţi reinterpretat cu caramel sărat şi nuci.

„Cultură la doză”

„Doza de Cultură” este un desert care va intra din luna martie în meniurile şi ofertele mai multor localuri din Cluj-Napoca într-o manieră unitară de prezentare. 10% din preţul fiecărui produs vândut în locaţiile HoReCa partenere vor ajunge într-un cont special administrat de Asociaţia Daisler care, în luna decembrie 2026, va acorda întreaga sumă sub formă de grant unui operator cultural care sprijină proiectul, decizia aparţinând unui juriu format din membrii CCC. Va fi un preparat identic care se va regăsi în meniul a peste 40 de operatori HoReCa şi estimăm că se vor strânge aproximativ 6.000 euro până la sfârşitul anului din vânzarea salamului de biscuiţi”, a spus preşedintele Asociaţiei Daisler, Andi Daiszler.

În proiect sunt implicate peste 30 de instituţii culturale şi ONG-uri, printre care se numără TIFF, Teatrul de Păpuşi Puck, Muzeul de Artă, Opera Naţională din Cluj – Napoca şi Teatrul Naţional, precum şi Primăria Cluj – Napoca.

„Este o amprentă gustativă a municipiului Cluj – Napoca. Aşa cum este ştrudelul cu vanilie în Viena, aşa trebuie să devină cunoscut şi salamul de biscuiţi din Cluj – Napoca la nivel mondial. Vrem să atragem cât mai mulţi operatori HoReCa alături de noi”, a susţiut preşedintele Patronatului HoReCa, Roxana Ghiran Marc.