foto @Banca de Resurse Genetice Vegetale
Majoritatea salariilor personalului Băncii de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) Buzău se situează la nivelul salariului minim pe economie, ceea ce poate genera o vulnerabilitate la păstrarea informaţiilor ştiinţifice cu caracter secret, rezultă din bilanţul instituţiei pentru anul 2025, în timp ce lipsa de personal poate afecta ritmul de regenerare a soiurilor care se pot deprecia sau pierde, transmite Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Raportul de activitate întocmit de către BRGV pentru anul 2025 evidenţiază că veniturile mici ale personalului care ar putea conduce la reorientarea unor angajaţi către alte structuri.
“Salariile personalului BRGV Buzău sunt foarte mici comparativ cu grila de salarizare a MADR, majoritatea situându-se la nivelul salariului minim pe economie; în condiţiile în care BRGV deţine cercetători cu titlul de doctor în ştiinţe, rezultate ştiinţifice valoroase, premii naţionale şi internaţionale şi brevete de omologare, aceştia sunt remuneraţi la nivelul salariului minim pe economie, existând riscul ca oricând unul sau mai mulţi angajaţi să demisioneze, lăsând instituţia în imposibilitatea de a-şi desfăşura activitatea. În acelaşi timp, nivelul scăzut de salarizare al BRGV Buzău nu este atractiv pentru personalul de cercetare, cât şi pentru cel de execuţie, fapt ce poate genera şi o vulnerabilitate la păstrarea informaţiilor ştiinţifice cu caracter secret, legate de patrimoniul resurselor genetice, existând riscul major de scurgere de informaţii sau chiar de sustragere a unor resurse genetice valoroase”, atrage atenţia în raport conducerea BRGV.
Pentru anul 2026, instituţia de cercetare îşi propune regenerarea unui număr substanţial de resurse, în schimb, schema de personal nu este pe măsura necesităţilor astfel încât există posibilitate ca unele dintre soiuri să se deprecieze şi în cele din urmă să fie pierdute.
“Principala problemă în resursele genetice româneşti o constituie neglijenţa omului. Chiar dacă un soi, spre exemplu, a fost depăşit de alt soi, nu trebuie neglijat, trebuie păstrat pentru că vorbim de o structură genetică şi de anumite segmente genetice de la acel soi care sunt valoroase şi le putem folosi pentru obţinerea altui soi. Am pierdut, aşa cum ştiţi, foarte multe soiuri, pierdem în continuare pentru că nu avem o strategie corectă de finanţare şi de oameni care să fie implicaţi în această operaţiune. Sunt mulţi factori care conduc la distrugere şi la pierderea acestor creaţii, neglijenţa omului, pe urmă importul de seminţe care cultivate aici, prin polenizare, practic, impurifică şi depreciază soiurile autohtone, bolile, dăunătorii, care contribuie la pierderea soiurilor. Sunt mulţi alţi factori care duc la mutaţii genetice, cum ar fi anumite substanţe chimice folosite în agricultură care pun presiune asupra genomului şi apar mutaţiile genetice şi pierdem puritatea soiurilor respective. Provocarea este să reuşim să regenerăm cât mai multe soiuri. Marea noastră problemă este aceea că avem resurse aduse în bancă, dar nu avem personal suficient care poate să ajute la regenerarea lor la timp. Astfel, pot să-şi piardă germinaţia, viabilitatea sub ochii noştri”, a declarat, pentru AGERPRES, directorul instituţiei, Costel Vînătoru.
BRGV are biobancate, până în prezent, peste 20.000 de soiuri de soiuri de legume, flori, plante aromatice şi medicinale.
În anul 2025, instituţia a obţinut 14 certificate de omologare pentru speciile care au încheiat perioada de testare, alte 26 de soiuri fiind în curs de omologare.
“Aceste soiuri intră în patrimoniul ţării noastre. Sperăm să recuperăm din resursele care s-au pierdut şi să înscriem mai multe în catalogul oficial. Suntem pregătiţi şi anul acesta să înscriem soiuri în catalogul oficial, dar visul nostru este ca aceste soiuri să ajungă în cultură. Noi am făcut primul pas, dar vom avea o întâlnire cu reprezentanţii care se ocupă de controlul, certificarea seminţelor în România cu scopul de a-i convinge să identificăm fermierii care sunt autorizaţi şi doresc să producă seminţe româneşti. Multe dintre acestea pot fi cultivate în sistem ecologic, mai ales în contextul schimbărilor climatice, când fermierii sunt nevoiţi să aplice tratamente chimice costisitoare şi de multe ori nu atât de prietenoase cu mediul şi în special cu sănătatea omului”, a mai spus, pentru AGERPRES, Costel Vînătoru.
Printre soiurile omologate în anul precedent se numără tomate tip kumato bicolore, topinambur roz-cafeniu, varza Licurişca, busuiocul Miron, tomata litchi, un soi de salvie ornamentală, tomate de jar, castravetele amar Palade şi alte câteva soiuri de ardei iute. O atenţie deosebită a fost acordată soiurilor exotice care necesită aclimatizare pentru a putea fi stabilizate în vederea cultivării în România.
“BRGV Buzău acordă o atenţie deosebită activităţii de aclimatizare de noi specii care nu au mai fost cultivate până acum în România. Tematica de cercetare pentru acest domeniu de activitate vizează până în prezent peste 200 de specii care se află în diverse stadii de aclimatizare şi ameliorare. De remarcat că specialiştii BRGV Buzău au reuşit să aclimatizeze şi să breveteze peste 20 de specii noi care se regăsesc în cultură şi sunt înscrise în Catalogul Naţional şi în cel European al Plantelor de Cultură. De asemenea, un număr important din cele 200 de specii luate în studiu se află în stadiu avansat de aclimatizare. Dintre acestea menţionam: Cistus ladanifer, migdale de pământ, spanacul longevităţii, spanacul de apă, castravete mexican, susan sălbatic, floarea balon, yakon, stevia dulce, Momordica cochinchinensis, dovlecel şarpe, planta unicorn, fasolea fluture, Sideritis cu cele cinci specii distincte, Aloe vera”, informează instituţia.
BRGV Buzău are ca obiect principal de activitate explorarea, inventarierea, colectarea, cercetarea-dezvoltarea şi conservarea resurselor fitogenetice.
