Companiile din România au la dispoziţie mai multe mecanisme prin care pot reduce risipa alimentară şi, în acelaşi timp, pot sprijini persoanele vulnerabile, prin parteneriate cu Federaţia Băncilor pentru Alimente din România (FABR), care oferă atât beneficii fiscale, cât şi un impact social măsurabil, potrivit informaţiilor transmise de organizaţie, transmite Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
“Într-un context economic în care sustenabilitatea şi responsabilitatea socială (CSR) devin piloni centrali ai strategiilor de afaceri, parteneriatul cu Băncile pentru Alimente oferă companiilor din România o soluţie pragmatică la două probleme majore: risipa alimentară şi sărăcia”, se menţionează în comunicat.
Conform sursei citate, federaţia, prin cele nouă bănci regionale, propune mediului de afaceri un model de colaborare flexibil, cu beneficii fiscale clare şi un impact social măsurabil.
Organizaţia oferă câteva modalităţi prin care companiile se pot asocia cu această reţea naţională de solidaritate.
“Cea mai directă formă de parteneriat este donarea surplusului de alimente. Companiile din lanţul agroalimentar (producători, procesatori, distribuitori, retaileri) pot transfera stocurile de alimente care nu mai pot fi comercializate dar sunt bune pentru consum, către Băncile pentru Alimente”, se precizează în comunicat.
Noul cadru legislativ privind reducerea risipei alimentare (Legea nr. 49/2024) prevede ca operatorii economici să întreprindă cel puţin două măsuri de prevenire a risipei. Colaborarea cu reţeaua Băncilor pentru Alimente oferă o soluţie practică, sigură şi cu impact social direct, menţionează sursa citată.
Pe de altă parte, transferul alimentelor aduce avantaje fiscale semnificative, respectiv deductibilitate integrală (cheltuielile cu scoaterea din evidenţă a alimentelor sunt deductibile integral la calculul impozitului pe profit). Totodată, transferul alimentelor nu constituie livrare de bunuri, deci nu se aplică TVA, iar TVA aferentă achiziţiei sau producţiei rămâne deductibilă.
În schimb, procedura este simplă, în condiţiile în care compania semnează un contract de donaţie şi transferă alimentele, recomandabil cu minimum 5 zile înainte de expirare pentru a asigura distribuţia.
Până în prezent, reţeaua a salvat peste 39.000 de tone de alimente, transformate în 76 de milioane de porţii de hrană, se precizează în comunicat.
“Companiile care doresc să susţină activitatea Băncilor pentru Alimente pot opta pentru contracte de sponsorizare. Băncile pentru Alimente sunt înscrise în Registrul entităţilor de cult, ceea ce permite companiilor să beneficieze de facilităţi fiscale. De la colectarea alimentelor şi până la livrarea lor către organizaţiile caritabile, fiecare etapă presupune o logistică bine coordonată, resurse dedicate şi parteneriate solide. Fondurile sunt necesare pentru a susţine echipa, utilităţile, transportul şi întreţinerea echipamentelor, inclusiv a maşinilor frigorifice esenţiale pentru păstrarea alimentelor perisabile”, se mai arată în document.
Conform Codului Fiscal, sponsorizările scad impozitul pe profit datorat, în limita minimă dintre 0,75% din cifra de afaceri şi 20% din impozitul pe profit. De asemenea, TVA aferentă produselor transferate prin sponsorizare rămâne deductibilă. Aceasta este o metodă eficientă prin care bugetul companiei nu este afectat, sumele fiind redirecţionate din impozitul datorat statului de către companie către o cauză socială.
Potrivit sursei citate, companiile îşi pot mobiliza angajaţii să participe ca voluntari la marile colecte de alimente organizate de Paşte şi Crăciun în magazinele partenere. Pe de altă parte, Băncile pentru Alimente oferă sprijin companiilor prin susţinerea de workshop-uri legate de reducerea risipei alimentare.
“Parteneriatul poate lua forma unor campanii de marketing social de impact, care ajută la comunicarea despre brandul companiei şi valorile sustenabilităţii. Companiile pot organiza campanii de colectare de alimente neperisabile în rândul propriilor angajaţi, la sediile de birouri, pe care apoi le donează Băncii. Brandurile pot sponsoriza campanii educaţionale despre reducerea risipei alimentare sau pot finanţa documentarea poveştilor beneficiarilor pentru a creşte gradul de conştientizare”, se mai arată în comunicat.
Toate Băncile Regionale sunt înregistrate ca operatori-receptori la Ministerul Agriculturii (MADR), garantând siguranţa alimentară. FBAR este membru al Federaţiei Europene a Băncilor Alimentare (FEBA), aliniindu-se standardelor internaţionale de operare, menţionează sursa citată.
Băncile pentru Alimente din România, ca şi celelalte Bănci din Europa, sunt ONG-uri care sprijină activitatea altor ONG-uri. Resursele provin în principal din sponsorizări, donaţii şi granturi, iar fiecare nou donator sau partener care se alătură reţelei contribuie la oferirea unei şanse în plus pentru cei care depind de această hrană. Misiunea Băncilor pentru Alimente este să transforme risipa în solidaritate, protejând mediul şi redând demnitatea persoanelor aflate în dificultate.
În prezent, peste 200 de companii partenere susţin constant o reţea care ajută 930 de ONG-uri şi peste 325.000 de persoane vulnerabile. Prin aceste parteneriate, companiile contribuie direct la Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) ale ONU: “Fără foamete” (ODD 2), “Consum şi producţie responsabile” (ODD 12), “Parteneriate solide pentru realizarea obiectivelor” (ODD 17) şi “Acţiune climatică” (ODD 13).
FBAR este membru al Federaţiei Europene a Băncilor pentru Alimente – FEBA.
