Foto: Dreamstime
Opt din zece părinți din România se confruntă zilnic sau de câteva ori pe săptămână cu cererile copiilor pentru dulciuri și gustări, arată un studiu național realizat de Kaufland, în parteneriat cu iZi Data. Datele indică faptul că deciziile legate de alimentația copiilor sunt influențate mai ales de factori emoționali, nu de lipsa de cunoștințe despre nutriție.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Conform cercetării, 43% dintre părinți încearcă să ofere alternative considerate mai sănătoase, iar 33% aleg negocierea cu cei mici. Refuzul rămâne însă dificil pentru 56% dintre părinții tineri și pentru 64% dintre cei cu vârste peste 45 de ani. Studiul arată că oboseala, presiunea zilnică și sentimentul de vină joacă un rol decisiv în aceste momente. Pentru 39% dintre mame, oboseala este principalul factor care influențează alegerile alimentare, în timp ce tații menționează mai frecvent mila sau vinovăția atunci când trebuie să refuze copilul.
Poftele pentru dulciuri apar cel mai des înainte de cină (38%), la prânz (35%) și după cină (21%). Menținerea regulilor devine mai dificilă în afara casei: 46% dintre părinți indică momentele de cumpărături ca fiind problematice, iar 32% menționează vizitele la bunici, petrecerile sau vacanțele.
Pe fondul acestor rezultate, compania a lansat o inițiativă care aduce în prim-plan relația dintre alimentație și emoții, cu accent pe dialogul părinte-copil. „Responsabilitatea noastră, în calitate de retailer alimentar, merge dincolo de raft. Ne-am asumat un rol activ în educația nutrițională și susținerea părinților, mai ales în fața provocărilor de zi cu zi. Această campanie reflectă angajamentul nostru de a construi, alături de familii, un viitor mai sănătos pentru copii”, afirmă Marco Hößl, CEO Kaufland România și Republica Moldova.
România rămâne printre țările europene cu rate ridicate de obezitate infantilă
Componenta educativă a inițiativei include o serie de 10 episoade video realizate împreună cu Diana Lupu, psihoterapeut relațional și de familie. Materialele abordează situații concrete, de la replici de refuz empatic și tehnici de reglare emoțională, până la gestionarea crizelor legate de mâncare. „Adesea, accentul informațiilor când vine vorba de nutriție este pus pe ce ar trebui să facă copilul. Cred că este esențial să avem în vedere care este relația noastră, ca părinți, cu mâncarea și cum ne putem susține emoțional pentru ca întreaga familie să facă alegeri alimentare mai conștiente”, spune Diana Lupu.
Datele studiului sunt plasate într-un context mai larg, considerat îngrijorător. Deși 7 din 10 părinți se declară informați în privința alimentației copiilor, România rămâne printre țările europene cu rate ridicate de obezitate infantilă. Potrivit Organizația Mondială a Sănătății, 28% dintre copiii români cu vârste între 7 și 8 ani sunt supraponderali sau suferă de obezitate.
Studiul iZi Data a fost realizat online, în rândul părinților de copii cu vârste între 2 și 8 ani, utilizatori de internet, din toate regiunile României, pe un eșantion de 1.001 respondenți. Perioada de colectare a datelor a fost 17-28 iulie 2025.
