Bulgaria solicită clauze de salvgardare în acordurile de liber schimb agricol încheiate de UE cu terţe ţări

La Consiliul Agricultură şi Pescuit, organizat la Bruxelles, Bulgaria a insistat pentru clauzele de salvgardare care să fie parte integrantă a tuturor acordurilor de liber schimb din sectorul agricol încheiate de UE cu ţări terţe, a informat marţi Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei din Bulgaria, transmite BTA, preluată de Agerpres.

În cadrul reuniunii, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Lozana Vasileva, a prezentat poziţia Bulgariei cu privire la un document prezentat de Polonia, privind acţiunile necesare pentru protejarea sectoarelor agricole sensibile în contextul acordurilor comerciale cu ţări terţe. Ea a menţionat că aceste clauze de salvgardare ar trebui să fie parte integrantă a acordurilor pentru a garanta suspendarea temporară a preferinţelor în cazul unei ameninţări la adresa producţiei UE, provocate de importurile agricole excesive.

“Ţara noastră a subliniat în repetate rânduri necesitatea de a aplica cerinţe uniforme mărfurilor din UE şi mărfurilor importate”, a declarat Lozana Vasileva. Ea a subliniat că prevederile privind mecanismele de salvgardare din acordurile recente ar trebui să se aplice şi preferinţelor acordate anterior. Aceasta a afirmat că toate stimulentele comerciale din sectoarele agricole sensibile, care au fost deja acordate sau planificate, ar trebui sintetizate pentru a evalua impactul general al concesiilor acordate asupra producţiei din UE, a profitabilităţii şi a perspectivelor acesteia.

Fond special pentru eventuale pierderi pentru agricultori de pe urma acordurilor de liber schimb

Secretarul de stat a subliniat, de asemenea, necesitatea înfiinţării unui fond special pentru a acoperi eventualele pierderi suferite de sectorul agricol ca urmare a intrării în vigoare a acordurilor de liber schimb.

Vasileva a exprimat poziţia Bulgariei în sprijinul unui document austriac privind presiunea economică puternică cu care se confruntă fermierii din UE, care le pune în pericol viabilitatea economică. Documentul solicită o serie de măsuri, inclusiv o suspendare temporară a Mecanismului de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon (CBAM) pentru îngrăşăminte, o mai mare transparenţă şi monitorizare a pieţei îngrăşămintelor şi suspendarea temporară a tarifelor naţiunii celei mai favorizate şi a taxelor antidumping specifice pentru îngrăşăminte, în interesul Uniunii.

În cadrul reuniunii, miniştrii au discutat rolul agriculturii, silviculturii şi pescuitului în contextul Strategiei UE privind bioeconomia. Lozana Vasileva a menţionat că Bulgaria salută strategia, care conţine elemente importante în sprijinul producătorilor primari.

“Cu toate acestea, accesul la finanţare trebuie consolidat, cadrul de reglementare ar trebui simplificat şi trebuie garantat că producătorii primesc o parte echitabilă din valoarea adăugată creată”, a declarat Lozana Vasileva, adăugând că trebuie luate în considerare specificităţile naţionale, nevoile concrete ale fiecărui fermier şi modelele de afaceri sustenabile pentru a oferi un sprijin real şi rapid. Ea a solicitat un mecanism adecvat pentru a se asigura că stimulentele oferite nu duc la o sarcină administrativă suplimentară pentru statele membre.

În timpul reuniunii, miniştrii au purtat, de asemenea, o discuţie despre modificările aduse Regulamentului privind producţia organică propuse de Comisia Europeană.

Lozana Vasileva a precizat că Bulgaria susţine modificările propuse, care vizează reducerea sarcinilor administrative, creşterea competitivităţii şi actualizarea normelor pentru a asigura protecţia şi previzibilitatea sectorului organic.

“Un calendar clar pentru adoptarea regulamentului până la sfârşitul anului 2026 va asigura previzibilitate pentru fermieri, procesatori şi organismele de certificare şi va facilita deciziile lor de investiţii”, a concluzionat Lozana Vasileva.