Sursa foto: colaj Rawpixel și Wikimedia
G4Food vă prezintă documentul care a scindat coaliția de guvernare. Scandalul privind Acordul Mercosur este departe de a se fi stins.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
„Vă returnăm nesemnat, în original, Memorandumul privind Acordul Mercosur”
„Vă returnăm nesemnat, în original, Memorandumul referitor la„Semnarea de către România a Acordului de Parteneriat UE-Mercosur (EMPA) dintre Uniunea Europeană şi statele sale membre”.
Așa începe adresa oficială, din 18 decembrie 2025, pe care ministrul Florin Barbu a refuzat s-o semneze, susținând că ”nu reflectă poziția fermierilor români” și că se impune eliminarea MADR din calitatea de avizator.
Potrivit acestui document, Ministerului Agriculturii, România nu poate susține, în forma actuală, nici Acordul de Parteneriat UE–Mercosur (EMPA), nici aplicarea provizorie a Acordului interimar privind comerțul (ITA), în lipsa unor garanții clare pentru protejarea agriculturii europene și naționale.
Principalele îngrijorări sunt standardele UE și concurența neloială
MADR a atras atenția asupra unei serii de preocupări majore legate de acord, printre care:
- lipsa convergenței standardelor dintre UE și statele Mercosur în domenii-cheie precum siguranța alimentară, sănătatea publică, bunăstarea animalelor, protecția mediului și standardele sanitar-veterinare și fitosanitare;
- riscul afectării sectoarelor sensibile din agricultura românească, în contextul competitivității ridicate a produselor agroalimentare provenite în special din Brazilia și Argentina;
- necesitatea unui acord bazat pe reciprocitate reală, inclusiv în ceea ce privește respectarea angajamentelor internaționale privind clima și mediul.
Ministerul a avetizat că producătorii din statele Mercosur operează, în multe cazuri, la costuri mai mici, pe baza unor standarde de mediu și de muncă inferioare celor din UE, ceea ce ar putea genera concurență neloială pe piața unică.
Care sunt sectoarele agricole vulnerabile
Asociațiile de producători din România au semnalat un posibil impact negativ semnificativ asupra unor sectoare considerate sensibile, precum:
- carnea de vită,
- carnea de pasăre,
- zahărul,
- etanolul,
- orezul,
- cerealele (porumb, sorg),
În acest context, MADR face trimitere și la studiile Comisiei Europene. Conform previziunilor Centrului Comun de Cercetare (JRC), până în 2032, importurile din Mercosur ar urma să crească semnificativ, în special la carne de vită, carne de pasăre, zahăr și orez, cu efecte negative asupra producției și prețurilor din UE. Un studiu JRC publicat în februarie 2024 confirmă vulnerabilitatea acestor sectoare, inclusiv pentru România.
Exporturile românești, în creștere, dar expuse riscurilor
MADR a atras atenția că, deși importurile României din Mercosur nu sunt semnificative în prezent, impactul acordului trebuie analizat în perspectiva pieței unice UE, unde România este un exportator în creștere.
În 2024, exporturile românești de produse agroalimentare către alte state membre au depășit 635 milioane de dolari, cu evoluții notabile:
- carnea de pasăre: de la 170,4 milioane de dolari în 2022 la 222,9 milioane de dolari în 2024;
- carnea de vită proaspătă sau refrigerată: de la 29,1 milioane de dolari în 2022 la 39,6 milioane de dolari în 2024.
Ministerul avertizează că importurile masive din Mercosur ar putea reduce cota de piață a României în comerțul intra-UE, afectând sectoare în care sunt deja derulate investiții importante, în special în zootehnie.
Poziția finală a MADR
În concluzie, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale susține amânarea deciziei de semnare a acordului UE–Mercosur, până la:
- aplicarea simultană și clară a clauzei de salvgardare pentru produsele agricole;
- luarea în considerare a amendamentelor propuse de Comisia AGRI din Parlamentul European;
- acordarea posibilității statelor membre de a amâna cu un an aplicarea acordului.
Totdată, MADR a informat cele două ministere despre reuniunea bilaterală cu ministrul Agriculturii din Republica Polonia:
”Vă informăm că la data de 4 decembrie a.c., a avut loc o reuniune bilaterală (format videoconferință) între ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale român şi Stephane Krajewski, ministrul agriculturii din R. Polonă pe tema clauzei de salvgardare în domeniul agricol, aferente Acordului UE – Mercosur.
Cu această ocazie a fost menţionat acordul pentru amendamentele propuse de Comisia AGRI din cadrul PE, acestea fiind în beneficiul sectorului agricol şi agroalimentar din România şi Polonia. De asemenea, ministrul agriculturii român a reamintit propunerea exprimată în cadrul reuniunii Consiliului pentru Agricultură cu referire la posibilitatea ca Statele membre să aibă flexibilitatea de a amâna cu un an aplicarea Acordului Mercosur. Această perioadă de tranziție poate contribui la consolidarea sectorului agricol agroalimentar, puternic încercat de efectele COVID și ale conflictului Federaţia Rusă Ucraina. Perturbarea unor piețe (fluctuații de aprovizionare şi de prețuri), costuri ridicate la inputuri şi credite sunt doar câteva dintre provocările cu care încă se confruntă agricultura noastră”, se spune în adresa semnată de ministrul Florin Barbu.
„Reamintim opoziția asociațiilor de fermieri față de semnarea Acordului UE–Mercosur, opoziție susținută și de MADR”, subliniază ministrul Agriculturii, Florin-Ionuț Barbu, care face apel la ceilalți membri ai Guvernului să țină cont de mesajele transmise de sectorul agricol românesc și european, inclusiv prin protestele organizate la Strasbourg și Bruxelles.
