Sursa foto: Facebook Costel Vînătoru
Acordul cu blocul Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay, Paraguay) poate contribui la afectarea patrimoniului genetic vegetal naţional, respectiv la dispariţia unor soiuri, din cauza importurilor, la creşterea amprentei de carbon şi la dezechilibre în piaţa europeană şi locală, atrage atenţia conducerea Băncii de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) Buzău, transmite Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Reprezentanţii BRGV mai consideră că România nu este pregătită suficient pentru un astfel de acord, în contextul în care nu există o infrastructură suficientă de control al produselor modificate genetic şi al patogenilor.
Acordul comercial dintre Uniunea Europeană (UE) şi Mercosur reprezintă o extindere a zonei de liber schimb în care vor putea fi eliminate pentru o bună parte dintre produsele importate taxele vamale.
Potrivit BRGV, la nivelul României, procentul importurilor este mai ridicat decât cel al exporturilor, context în care noul acord ar putea conduce către o proporţie şi mai ridicată de produse care ar putea ajunge în piaţă.
„Nu am avut o politică coerentă, strategică de dezvoltare echilibrată a agriculturii româneşti”
“Dacă ne referim la domeniul agricol naţional, noi n-am reuşit să ne echilibrăm cum trebuie după anii 90′. Am ţinut-o în agricultură în reforme care nu au adus agricultura la nivelul competitiv european, de aceea suntem dependenţi de importurile de alimente şi asta nu ne face bine. Nu am avut o politică coerentă, strategică de dezvoltare echilibrată a agriculturii româneşti. Sigur, au fost multe nemulţumiri la nivelul agricultorilor noştri vizavi de cum sunt trataţi faţă de alţii din alte state membre fie pe nivelul subvenţiilor, pe sprijinul primit de la stat sau pe legislaţii care să îi ajute, fie în valorificare sau în procesare.
Aţi văzut şi dublu standard pe zona produselor alimentare, importuri care au venit cu preţuri mai mici şi atunci au avut de suferit producătorii noştri. Dacă facem o scurtă radiografie, noi nu am reuşit să ne echilibrăm din punct de vedere agricol cu celelalte state membre europene. Acum, sigur, s-ar putea ca problemele să se accentueze şi mai mult, să nu fim atât de bine pregătiţi, pentru că se lărgeşte această piaţă, această posibilitate de a importa în cazul nostru, produse agricole”, a declarat luni directorul BRGV Buzău, Costel Vînătoru.
Importurile de produse din America de Sud ar putea contribui la creşterea amprentei de carbon, în situaţia în care UE a pus în ultimii ani accentul pe scăderea emisiilor cu efect de seră, existând totodată semne de întrebare cu privire la produsele modificate genetic care ar urma să fie importate prin efectul acordului cu statele din blocul Mercosur.
“Ne gândim la politicile europene care, până mai ieri, încurajau dezvoltarea lanţului scurt de aprovizionare şi politica europeană care era îndreptată spre zona aceasta de rezilienţă în agricultura din orice stat membru, pentru a avea produse de calitate, proaspete şi cu cheltuieli mai mici, mai ales în ceea ce priveşte aprovizionarea. Se punea mare accent pe carbon, că transporturile acestea şi mişcarea mărfurilor pe distanţe foarte mari generează emisiile de carbon şi că bine ar fi să avem produse obţinute pe lanţul scurt de aprovizionare bine-cunoscute pentru a avea o alimentaţie sănătoasă. Acum vorbim de o aprovizionare de mare distanţă care s-ar putea să aducă surprize.
Importurile extracomunitare ar trebui mai bine verificate şi nu stăm foarte bine la nivelul laboratoarelor de control privind calitatea acestor produse. Cei care intră acum în competiţii cu noi au dreptul să folosească organisme modificate genetic (OMG) şi, sigur, faptul că noi nu am făcut introducerea acestor produse OMG, cu siguranţă va pune presiunea mai mare şi pe zona seminţelor. Suntem în faţa unui mare pericol, ştim discuţiile aprinse la nivelul Comisiei Europene pe un dosar în care România luptă să ţină piept, acel dosar al NGT-ului (noile tehnici genomice). Încercăm să câştigăm timp, tocmai cu scopul de a putea conserva aceste resurse necontaminate. România trebuia mai bine pregătită pentru acest acord. Nu suntem pregătiţi suficient”, precizează cercetătorul.
Nu în ultimul rând, introducerea de noi produse, soiuri sau seminţe ar putea afecta patrimoniul genetic vegetal naţional, consideră conducerea BRGV.
Potrivit unui analize, România deja a pierdut, în ultimii 35 de ani, peste 2.600 de soiuri de plante legumicole.
Pericol de noi agenți patogeni
“Patrimonul genetic vegetal, da, este în pericol. Pe lângă celelalte pericole – schimbări climatice, neglijenţa omului, industria chimică, mulţi alţi factori mutageni care contribuie la degenerarea sau pierderea resurselor genetice, acum deschiderea acestui canal de import extracomunitar poate să aducă şi lucruri nedorite, patogeni noi la plante. Pot să dispară anumite soiuri în principal din două motive. Unul, ar putea fi descurajaţi cultivatorii noştri să mai folosească resurse genetice româneşti pentru că, automat, preţul de producţie s-ar putea să fie mai mare în situaţia în care libertatea producătorului este mult mai mare faţă de la noi unde avem norme mai dure în administrarea îngrăşămintelor, a substanţelor chimice şi, sigur, tehnologiile de cultură sunt mult mai controlate la noi decât acolo, mergând până chiar şi la sămânţa folosită, cea modificată genetic.
Deci, pe de-o parte, preţul foarte mic de vânzare ar putea să îl determine pe producătorul nostru să renunţe la activitatea agricolă şi, odată cu aceasta, să pierdem şi soiuri, iar pe de altă parte putem să le pierdem prin contaminare. După ’90 am pierdut la evaluarea pe care am făcut-o, peste 2.600 de soiuri româneşti numai în zona legumicolă. Am pierdut un adevărat tezaur şi pierdem în continuare pentru că nu avem pe de-o parte strategii de conservare, şi nici strategii de producere de seminţe în România. Aceste importuri pot să ajute pe moment din punct de vedere al preţurilor, dar pot să apară perturbări mari cu repercusiuni în viitor”, apreciază Costel Vînătoru.
În schimb, acordul UE-Mercosur ar putea ajuta România cu importuri în perioadele în care agricultorii nu pot realiza producţii din cauza condiţiilor meteo, dar, de preferat, adaugă directorul Băncii, lanţul scurt de aprovizionare rămâne cel mai viabil într-o situaţie de criză.
“Trebuie să gândim foarte bine la strategia aceasta de dezvoltare a agriculturii româneşti pentru că avem oportunităţi, dar am văzut la nivel internaţional ce se întâmplă, pot să apară anumite embargouri sau anumite situaţii în care anumite canale de aprovizionare pot să fie închise şi atunci să ne pară rău că nu ne-am consolidat după conceptul care a fost bun până acum să încercăm să dezvoltăm lanţul scurt de aprovizionare. Partea bună a acordului este că putem să trecem mai uşor peste anumite perioade de criză, de exemplu, vorbind de condiţii climatice extreme când producţia la noi este mică şi putem apela la importuri care să fie convenabile la preţ.
Avem foarte multe de făcut şi, sigur, mă tem ca anumite proiecte care erau în derulare şi care duceau la sustenabilitate, la progres în agricultura românească să nu fie descurajate, să nu fie întrerupte şi mulţi fermieri să fie nevoiţi să-şi abandoneze activitatea. Vorbim de o stare uşor de panică, de necunoscut şi sunt motive întemeiate pentru că nu s-a făcut suficient pentru a ne pregăti pentru această extindere de piaţă, pentru acest acord nou cu state. Trebuie să fim conştienţi că sunt puternice, mai ales din punct de vedere agricol, şi pot dezechilibra rapid agricultura europeană şi, de ce nu, cea românească”, a subliniat Costel Vînătoru.
