Sfârșitul unui mit urban: fasolea cu ciolan, micii ori cârnații afumați nu pot fi feluri tradiționale de 1 Decembrie. Dar ce punem în loc? Ce au servit regii României la ceremonia încoronării

1 Decembrie: ciolan cu fasole versus bucate de post 1 Decembrie: ciolan cu fasole versus bucate de post

De ceva vreme încoace, în fiecare an se tot vorbește despre „tradiționala fasole cu ciolan de 1 Decembrie”. Și, poate, pentru unii chiar este o tradiție. Dar, în mod cert, nu un simbol pentru România. Motivul e foarte simplu: Ziua Națională pică în plin post. Ca urmare, nici una dintre bucatele „de dulce” enumerate de gurmanzi nu pot alcătui un meniu de sărbătoare. Și nici vinul fiert!

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:

- articolul continuă mai jos -

Ce punem în locul ciolanului și al afumăturilor?

Conform calendarului creștin ortodox, Ziua Națională, 1 Decembrie, cade într-o zi de post. Prin urmare, mesele festive nu ar trebui să includă preparate care au în compoziție carne, brânză, ouă și nici măcar ulei. Așadar, sunt excluse, din start, fasolea cu ciolan, cârnații, afumăturile, jumările și alte preparate care stimulează visurile gurmanzilor.

Conform dogmei, vinul este exclus și el.

Desigur, trăim într-un stat laic, astfel încât cei care ignoră regulile religioase pot prăznui cum doresc. Dar marea majoritate a românilor sunt ortodocși practicanți. Pentru aceștia apare întrebarea: „cum sărbătorim ?”.

Tradiția culinară română oferă numeroase variante pentru bucate de sărbătoare chiar și în zilele de post.

Ca aperitiv se poate servi o zacuscă de legume, urmată de o supă de legume. Bogată în fibre este gustoasă și sățioasă. Fasolea, iahnie sau bătută, poate fi o foarte gustoasă alternativă pentru felul doi. Mai ales dacă este însoțită de murături…

Iar ciupercile înlocuiesc cu succes carnea. Astfel, o tocăniță de ciuperci sau chiar sarmalele de post, umplute cu ciuperci și orez, pot satisface cele mai rafinate gusturi,

Un desert cu plăcintă de mere sau dovleac poate încheia o masă delicioasă și absolut tradițională. Și, în plus, faguri sau miere, servite ca atare.

Ca băutură se poate servi la aperitiv o țuică fiartă. Ceaiurile de plante, mai mult sau mai puțin însoțite de rachiuri, pot acompania masa.

Meniul de încoronare de la Alba Iulia

Credincioșii greco-catolici sau romano-catolici sunt mai avantajați. Dogma le permite să consume în post preparate din ouă, brânză și pește. Pentru ei oferim o sugestie regală: meniul servit la încoronarea ca Rege al României a lui Ferdinand I.

Serbarea încoronării a avut loc pe data de 15 octombrie 1922. De notat că nu era o zi de post. La eveniment au participat, potrivit istoricilor, aproximativ 80.000 de oameni, printre care membri ai Caselor Regale din Europa şi oficiali diplomatici. Primul ministru I. I. C. Brătianu, însoţit de membrii guvernului, familiile regale din Grecia şi Iugoslavia, mareşalul Foch, generalul Bethelot, reprezentanţi civili şi militari ai Aliaţilor, erau cu toții prezenți.

Chiar în prima zi a ceremoniilor, regele Ferdinand şi regina Maria au oferit la Alba Iulia un dineu regal, care a fost servit invitaţilor în Sala Unirii din Cetate. Aproximativ 400 de persoane au participat la masă, alături de Ferdinand şi Maria. O altă parte din invitaţi şi presa au luat dineul la teatrul de atunci de la Alba Iulia.

Masa a început cu delicatese, caviar şi „oeufs brouillés forestiere“. Adică, pe românește ouă fierte „a la forestiere“, asezonate cu ciuperci de pădure sotate în unt, şuncă tăiată fin şi pătrunjel.

A continuat cu „esturgeon du Danube a la parissiene“, adică morun din Dunăre gătit în stil franţuzesc şi sos remoulade. S-a servit și file de vită în stil Dauphine.

Au urmat un aspic de foie gras (celebrul preparat de lux, din ficat de raţă) decorat „en belle-vue“ şi o salată de sezon. Dar, acestea sunt excluse de la o masă de post…

La desert s-au servit parfait de praline, trufe de ciocolată, gofrete, bomboane, fructe şi cafea. Masa de inspiraţie franţuzească a compensat prin licori româneşti: vin de Drăgăşani, vin de Dealu Mare din 1907, şampanie Capşa Brut şi şampanie Rhein Extra. Coniacul a făcut excepţie, fiind Cointreau şi Martell. Tot o excepție notabilă a fost și triple sec Cointreau, la dorința expresă a Reginei.

O veste bună pentru ortodocși

Conform calendarului creștin ortodox, ziua de 2 decembrie este o zi de sărbătoare religioasă. Astfel, în ziua de după 1 Decembrie este dezlegare la pește. Ca urmare, cei care doresc acest lucru, pot completa masa din ajun cu diferite delicatese pescărești. Există o multitudine de rețete, astfel încât nu vom insista.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *