FOTO: foodbev.com
Comisia Europeană a prezentat o revizuire a strategiei sale pentru bioeconomie. Documentul prevede măsuri prin care producătorii care folosesc tehnologii de fermentaţie pentru alimente să poată scala producţia şi să se conecteze mai ușor la reglementările UE, noteaz foodbev.com.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Strategia evidenţiază rolul tehnologiilor avansate de fermentaţie în consolidarea competitivităţii ştiinţifice şi industriale a regiunii. Sunt vizate două domenii cu potenţial ridicat: fermentaţia de precizie – pentru ingrediente precum proteine din zer sau uleiuri sustenabile – şi fermentaţia din biomasă – pentru alimente bogate în proteine cu textură asemănătoare cărnii. Strategia subliniază şi importanţa biorafinăriilor dedicate transformării materiilor biologice regenerabile în alimente şi alte produse comerciale.
Un think-tank non-profit, Good Food Institute Europe (GFI Europe), salută propunerile. Organizaţia apreciază planurile de facilitare a accesului la instalaţii de scară medie şi de simplificare a procedurilor administrative. Totuşi, GFI Europe atrage atenţia că este nevoie de acţiuni concrete pentru ca startup-urile să poată transforma cercetarea ştiinţifică europeană în produse comercializabile.
În prezent, companiile care produc alimente prin fermentaţie trebuie să obţină aprobarea conform Regulamentului UE privind alimentele noi (Novel Food). Procedura este considerată complicată, mai ales pentru firmele mici. Strategia recunoaște că evaluările de risc sunt lungi. Ca răspuns, autorităţile propun oferirea de suport tehnic firmelor mici și mijlocii care dezvoltă astfel de produse.
Mai mult, strategiile viitoare — prin intermediul aşa-numitelor Biotech Acts — ar urma să simplifice cerinţele legale, să accelereze aprobările și să introducă sandbox-uri legislative. Astfel, inovatorii, regulatorii și cercetătorii pot defini standarde pentru produsele emergente.
Facilitățile de producție la scară largă, o prioritate
Un obstacol major rămâne lipsa facilităţilor de producţie la scară largă. Pentru a remedia asta, strategia propune extinderea accesului la centre pilot şi demonstrative. De asemenea, instituirea unui grup de investiţii pentru bioeconomie, care să adune Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiţii și investitori privați. Vor fi introduse scheme de finanţare mixtă pentru a reduce riscurile proiectelor legate de facilităţi de fermentaţie și biorafinării.
Lea Seyfarth, responsabil politic la GFI Europe, a declarat că este important că Comisia recunoaște potențialul fermentaţiei pentru dezvoltare durabilă, reducerea dependenţei de importuri și sporirea competitivităţii globale a Europei. Potrivit ei, textul strategiei trebuie urmat de politici clare care să permită startup-urilor să profite de expertiza ştiinţifică europeană și să aducă pe piaţă alimente inovatoare.
O evoluţie paralelă are loc în Olanda. Aceasta a devenit prima ţară din UE care permite degustări publice de alimente făcute prin fermentaţie şi încadrate la categoria „novel food”. Guvernul olandez a publicat un Cod de Practică ce autorizează organizarea de evenimente-degustare pentru produse precum brânză, ouă și grăsimi fără ingrediente de origine animală.
Guvernul de la Haga consideră că astfel de degustări, desfășurate în condiţii sigure, pot stimula inovaţia și complementa normele europene de siguranţă alimentară. Responsabilii cred că fermentaţia de precizie poate contribui la un sistem alimentar mai sustenabil. Alte state membre sunt încurajate să adopte măsuri similare pentru a sprijini inovatorii europeni în procesul de aducere pe piaţă a acestor produse.
