FOTO: Dreamstime/David Moreno Hernandez
De fiecare dată când mâncăm, ingerăm pesticide. În majoritatea cazurilor este vorba despre reziduuri infime: conform datelor din cel mai recent raport al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), doar 28% din fructele și legumele de pe piața europeană conțineau urme de pesticide în limitele permise, în timp ce 2% depășeau pragurile legale, iar 1% nu respectau deloc normele, scrie publicațiia Il Fatto Alimentare.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Totuși, în fiecare zi riscăm să intrăm în contact cu un adevărat cocktail de zeci de substanțe: „Un măr poate primi până la 36 de tratamente chimice; în medie, se pot regăsi șase atunci când ajunge la consumatori”, explică pentru 60 Millions de Consommateurs Xavier Coumoul, toxicolog la Inserm (Institutul Național Francez pentru Sănătate și Cercetare Medicală).
Dacă procentul produselor de origine vegetală cu reziduuri detectabile de pesticide a rămas aproape neschimbat în ultimii 25 de ani, numărul probelor care conțin mai mult de o substanță activă s-a dublat, potrivit asociației ecologiste Générations Futures.
Pesticidele și riscurile pentru sănătate
Dar ce riscuri implică această expunere constantă la pesticide? Un studiu realizat în 2021 de Inserm a constatat o corelație între expunerea din timpul sarcinii și în primii ani de viață și riscul apariției unor tipuri de cancer — o legătură observată și într-un studiu recent din Statele Unite.
În plus, expunerea mamelor în timpul sarcinii la insecticide organofosforice (acum interzise) și la piretroizi este asociată cu tulburări ale dezvoltării neuropsihologice și motorii ale fătului.
Același studiu a identificat o legătură între expunerea la glifosat — deja clasificat de Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) drept probabil cancerigen — și un risc crescut de limfom non-Hodgkin la fermieri.
În ceea ce privește unele fungicide, nu există încă suficiente date epidemiologice pentru a evalua efectele lor asupra sănătății lucrătorilor agricoli sau ale populației generale.
În fine, există acetamipridul — un insecticid neonicotinoid extrem de dăunător pentru insectele polenizatoare. În 2024, EFSA a exprimat mari incertitudini cu privire la posibilele efecte neurotoxice ale acestei substanțe, în special asupra dezvoltării cerebrale a fătului, recomandând reducerea dozei zilnice admisibile (DGA).
Efectul „cocktail”
De câțiva ani, cercetătorii se concentrează și asupra studiului așa-numitului „efect cocktail” — adică asupra potențialelor efecte nocive ale unei combinații practic infinite de substanțe, care, luate individual, ar fi inofensive. Și nu este vorba doar despre pesticide: astăzi trebuie să luăm în calcul și PFAS-urile și microplasticele, ale căror efecte asupra sănătății devin tot mai evidente.
Este preferabil să mâncăm bio?
În fața acestor date, e firesc să ne întrebăm dacă fructele și legumele bio sunt o alegere mai bună. Cu siguranță, produsele cultivate ecologic conțin mai puține reziduuri de pesticide; totuși, expunerea la pesticide prin consumul de fructe și legume nu pare să aibă efecte deosebit de dăunătoare.
„Se pare că a consuma mai multe fructe și legume are un efect protector mai puternic decât efectele nocive ale pesticidelor”, explică Mancini, care a studiat impactul expunerii la pesticide și alți poluanți prin alimentație. „Dar ne putem întreba cât de benefice ar fi cu adevărat fructele și legumele dacă nu ar conține substanțe poluante”, mai spune el.
