Dependența de alimente ultraprocesate, mai frecventă decât cea de alcool sau tutun / Un studiu recent arată că acest tip de dependență afectează sănătatea fizică și mentală a vârstnicilor, în special a femeilor

Cercetătorii avertizează, potrivit news-medical.net, că alimentele ultraprocesate – burgeri, dulciuri, chipsuri, ciocolată, gogoși, sucuri – au lăsat o amprentă de durată asupra americanilor în vârstă, în special asupra femeilor, legând alimentația adictivă de o sănătate fizică și mentală precară.

Alimentele ultraprocesate (UPF – ultra-processed foods) reprezintă o parte semnificativă a pieței alimentare din SUA – și nu numai –  și s-au răspândit la scară globală. Adesea concepute pentru a fi extrem de satisfăcătoare, aceste alimente asigură aproximativ 60% din aportul energetic al adulților americani. Un studiu recent, publicat în revista Addiction, analizează prevalența dependenței de UPF în rândul adulților în vârstă din SUA și efectele asupra sănătății.

Când și cum au apărut alimentele ultraprocesate?

În SUA, răspândirea UPF-urilor a început în anii 1970, când companiile de tutun s-au diversificat în domeniul alimentar. Aceste alimente sunt fabricate industrial, bogate în carbohidrați rafinați și grăsimi adăugate, cu o valoare nutritivă redusă. Sunt create pentru a fi extrem de atrăgătoare, prin arome, texturi și componente plăcute, ceea ce poate duce la un consum de tip adictiv.

Cum acționează alimentele ultraprocesate asupra creierului?

Aceste alimente pot activa circuitele de recompensă ale creierului în moduri similare cu substanțele adictive. Rezultatul: mâncat compulsiv și incontrolabil, pofte intense și incapacitatea de a renunța, chiar și în fața consecințelor negative cunoscute.

Modelele de consum de UPF respectă criteriile recunoscute pentru tulburările de consum de substanțe. În studii anterioare, prevalența la adulți a fost estimată la aproximativ 14%, similară cu alcoolul și fumatul. În acest studiu, rata în rândul adulților în vârstă a fost de 12%.

Cei dependenți de UPF tind să aibă o alimentație nesănătoasă, bogată în alimente procesate și săracă în fructe și legume. Sunt adesea supraponderali sau obezi, cu risc crescut de boli legate de dietă. Cercetări anterioare au legat dependența de UPF și de probleme de sănătate mintală, cum ar fi depresia, anxietatea și tulburările de stres post-traumatic.

Adulții de azi cu vârste între 50 și 64 de ani au crescut în perioada în care UPF-urile au fost lansate pe piață și promovate activ. Adolescența și tinerețea sunt perioade caracterizate de comportamente impulsive, în căutarea recompenselor, ceea ce creează un mediu ideal pentru dezvoltarea dependențelor. Expunerea timpurie la UPF-uri ar fi putut juca un rol important în formarea obiceiurilor alimentare ale copiilor din anii 1960-70.

Obiceiurile alimentare din viață devin evidente la bătrânețe. Deși companiile de tutun și-au vândut majoritatea diviziilor alimentare, impactul deceniilor de marketing UPF persistă.

Rezultate alarmante ale studiului: Din peste 2000 de participanți, 12% erau dependenți de ultraprocesate, majoritatea fiind femei

A existat un singur alt studiu anterior despre dependența de UPF la adulții în vârstă, bazat pe un eșantion mare de asistente medicale. Acesta a arătat o asociere puternică între UPF și obezitate (de până la 18 ori mai mare) la femeile între 62 și 88 de ani, precum și riscuri crescute de colesterol ridicat și depresie. Spre deosebire de studiile anterioare, care s-au concentrat pe adulții tineri și de vârstă mijlocie, studiul de față a vizat adulți între 50 și 80 de ani – cei care au fost copii sau tineri când UPF-urile au fost introduse și au devenit predominante. A inclus 2.038 de participanți, majoritatea albi (~70%), cu vârsta medie de aproximativ 64 de ani.

Aproximativ 12% dintre participanți au îndeplinit criteriile pentru dependența de UPF.

Femeile au prezentat o rată de dependență de 17%, față de 7,5% la bărbați.

21% dintre femeile cu vârste între 50 și 64 de ani erau dependente, comparativ cu 12% la cele între 65 și 80 de ani.

Femeile cu venituri sub 30.000 de dolari/an erau mai predispuse la dependență de UPF decât cele mai înstărite – model care nu s-a regăsit la bărbați.

Spre deosebire de alte dependențe, marketingul UPF a vizat în mod activ femeile și fetele, inclusiv prin produse aparent „dietetice” (biscuiți fără grăsimi, mese la microunde). Conținutul ridicat de carbohidrați rafinați din aceste produse a contribuit la potențialul lor adictiv.

Dependența de ultraprocesate, mai frecventă decît cea de alcool sau tutun

Dependența de UPF în rândul celor între 50-64 de ani este de mai multe ori mai frecventă decât alcoolismul (1,5%) sau dependența de tutun (4%) la adulții în vârstă. Toate formele de adicție erau mai rare la cei peste 65 de ani – posibil pentru că acest grup nu a fost expus la UPF în copilărie sau tinerețe.

Cei mai în vârstă au fost expuși pentru prima dată la UPF-uri abia la 20-30 de ani, iar cercetările arată că dependențele sunt mai puțin probabile dacă prima expunere are loc după vârsta de 25 de ani. Acest lucru sugerează importanța evitării expunerii la UPF în perioadele critice de dezvoltare.

Generația 50-64 de ani este prima din SUA care a trăit cea mai mare parte a vieții într-un mediu alimentar dominat de UPF-uri – ceea ce ridică semnale de alarmă cu privire la riscurile pentru generațiile viitoare.

Cine are risc sporit de dependență de alimente ultraprocesate

• Bărbații supraponderali aveau un risc de 20 de ori mai mare de a fi dependenți de UPF.
• Femeile supraponderale aveau un risc de 11 ori mai mare.
• Persoanele cu sănătate fizică precară erau de 2-3 ori mai predispuse la dependență.
• Sănătatea mintală slabă a crescut riscul de 3-4 ori.
• Izolarea socială a fost un alt predictor important al dependenței.

Citește și

Nu știi ce să mai gătești? G4Food îți propune un meniu pentru întreaga săptămână 6-12 octombrie